Rezultatele alegerilor din SUA pot marca începutul unui proces de decontare pentru România, din cauza poziționării oficialilor de la București. Profesorul Armand Goșu avertizează că administrația română a adoptat o strategie riscantă, arătând o apropiere aproape disperată de mișcarea MAGA. Această eroare de poziționare ar putea afecta direct interesele strategice ale țării în fața instituțiilor americane care rămân dominate de democrați.
Conform lui Armand Goșu, clasa politică de la București a făcut greșeala de a pune toate resursele într-un singur coș, fără a menține o diversitate strategică. Expertul subliniază că, în contextul în care alegerile americane au funcționat ca un referendum împotriva lui Trump și a aripilor MAGA, România se află într-o poziție vulnerabilă. Instituțiile de la Washington ar putea reține aceste gesturi, afectând relațiile bilaterale pe termen lung.
Consecințele pot fi de natură diversă, de la blocarea unor proiecte esențiale pe planul securității și apărării, până la dificultăți în numirile de ambasadori. Armand Goșu menționează că instituțiile americane au o memorie bună, iar poziționările românești pot duce la uși închise în fața părții democratice. Această situație pune în pericol capacitatea de negociere a României în cadrele de cooperare internațională de importanță majoră.
Pe plan regional, poziționarea României este criticată și pentru lipsa de reacție în fața unor evenimente geopolitice, precum proiectul de anexare a Groenlandei de către Trump. Armand Goșu observă că, în timp ce alte state europene au menținut o distanță prudentă, România a adoptat o atitudine neutră sau chiar pro-MAGA. Această lipsă de discernament creează probleme suplimentare în relația cu Uniunea Europeană, unde România este deja privită cu neîncredere.
În ceea ce privește securitatea în Marea Neagră, expertul consideră că România nu trebuie să depindă exclusiv de relația cu SUA, ci trebuie să găsească soluții autonome. El subliniază că dependența de Turcia este aproape integrală și că dezvoltarea bazelor aeriene și a sistemelor antidronă este vitală. Strategia de securitate trebuie să fie rațională, adaptată realității actuale, fără a rămâne blocată în proiecte care nu mai corespund contextului de război.
Contextul geopolitic actual este marcat de o tensiune crescută în Europa, în special în zona flancului estic. În timp ce anumite forțe americane propun o retragere din Europa pentru a se concentra pe Asia-Pacific, statele din Flancul Nordic, precum Polonia sau Țările Baltice, caută o cooperare regională mai strânsă. România se află într-un punct critic unde trebuie să echilibreze parteneriatele transatlantice cu necesitățile de securitate colectivă europeană.
