Procesul pentru sabotarea conductelor Nord Stream a intrat într-o etapă critică la tribunalul penal din Hamburg, unde Serhii Kuznețov este acuzat de coordonarea exploziilor din septembrie 2022. Inculpatul ucrainean, deținut în arest preventiv, se confruntă cu o acuzare care vizează implicarea sa într-o operațiune de sabotaj asupra infrastructurii energetice. Apărarea acestuia încearcă să demonstreze că acțiunile sale ar fi putut fi interpretate ca fiind legale în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina.
Avocații lui Kuznețov, Lars Brögeler și Jes Meyer-Lohkamp, susțin că acesta este limitat de obligații de confidențialitate impuse de Ucraina, ceea ce îi împiedică să ofere detalii despre operațiune. Instanța condusă de Anne Meier-Göring a respins însă această cerere, argumentând că regulile administrative ale unui stat străin nu pot impune restricții procedurilor judiciare germane. Această decizie complică strategia apărării, deoarece inculpatul nu poate discuta liber despre lanțul de comandă sau despre ordinele primite.
O temă centrală a dezbaterilor este dacă infrastructura Nord Stream putea fi considerată o țintă militară legitimă în perioada 2021-2022. Apărarea argumentează că Rusia a utilizat livrările de gaze ca instrument de presiune politică asupra Europei, transformând astfel conductele într-un element strategic al conflictului. Totuși, expertul Kai Ambos avertizează că extinderea definiției țintei militare ar putea slăbi protecția civililor, oferind o justificare pentru atacuri asupra altor infrastructuri non-militare.
Strategia juridică a apărării se concentrează pe distincția dintre ilegalitatea actului și vinovăția personală a inculpatului. Avocații propun că, dacă Serhii Kuznețov a crezut în mod justificat că participă la o operațiune legală de apărare a statului său, ar putea beneficia de o eroare de drept. Această abordare vizează faptul că executarea unui ordin superior nu ar trebui să ducă la răspundere penală dacă caracterul ilegal al acestuia nu era evident.
Ancheta se concentrează în continuare și pe utilizarea iahtului cu vele Andromeda, despre care procurorii susțin că ar fi fost instrumentul principal în operațiunea de sabotaj. Reprezentanții BKA urmează să prezinte probe tehnice și dovezi care să lege ambarcațiunea de suspecți, în timp ce expertiza în explozivi rămâne provizorie. Procesul, care include și analize asupra pericolului pentru navigație, este programat să dureze până în februarie 2027.
În contextul tensiunilor geopolitice actuale, procesul Nord Stream reflectă dificultatea de a aplica Convențiile de la Geneva în conflictele moderne unde infrastructura civilă este strâns legată de efortul de război. Deciziile luate de instanța din Hamburg vor avea repercursiuni asupra modului în care dreptul internațional umanitar protejează obiectivele non-militare, stabilind un precedent pentru alte zone de conflict din lume.
