Alegerile intermediare din Statele Unite, desfășurate pe 3 noiembrie, au fost marcate de un val masiv de dezinformare care a vizat procesul electoral și candidații implicați. Campania a utilizat tehnici diverse, de la acuzații privind votul prin corespondență și participarea ilegală a străinilor, până la utilizarea inteligenței artificiale pentru fabricarea de probe. Aceste narațiuni au depășit granițele americane, ajungând în România prin intermediul unor influenceri și publicații locale.
O direcție majoră de manipulare a fost contestarea credibilității scrutinului încă din faza pregătitoare. Donald Trump a susținut că votul prin corespondență este nesigur și a anunțat o recompensă de un milion de dolari pentru raportarea fraudelor. Au circulat afirmații false privind manipularea aparatelor de vot și utilizarea unor adrese de magazine pentru înscrierea ilegală la vot, deși verificările au infirmat aceste suspiciuni. Scopul principal a fost instalarea ideii că orice rezultat poate fi fraudat.
Dezinformarea a vizat și candidații prin exploatarea identității religioase, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Abdul El-Sayed. Adversarii au utilizat declarații ale altor persoane pentru a-i atribui candidatului democrat acuzații de extremism și legături cu terorismul. Această strategie a mutat dezbaterea de pe planul programelor politice pe cel al identității, transformând candidatul într-o amenințare pentru valorile societății. Mesajele au fost ulterior distribuite pe rețelele sociale și în România.
Tehnologia a jucat un rol critic prin utilizarea deepfake-urilor pentru a crea scandaluri cu aparență jurnalistică. Rețele precum Storm-1516 au produs videoclipuri care imitau emisiuni reale sau reportaje de la CNN pentru a lansa acuzații false de agresiune sexuală împotriva unor candidați. Alte operațiuni, precum Matrioșka, au folosit sigle ale unor publicații consacrate pentru a amplifica mesaje false. Aceste materiale au fost distribuite în mai multe limbi, inclusiv română, prin platforme precum X sau Telegram.
În România, procesul de dezinformare a presupus adaptarea temelor americane la sensibilitățile locale. Expertul Ciprian Cucu de la Universitatea de Vest din Timișoara a observat că teme precum amenințarea islamistă sau cea comunistă au fost transferate aproape direct din discursul republican în dezbaterea românească. Acestea au fost conectate la subiecte interne, precum Green Deal sau drepturile LGBTQ, pentru a activa tensiuni deja existente în societatea română și pentru a susține interese politice locale.
Monitorizarea proceselor electorale internaționale indică o creștere a complexității operațiunilor de influență. Rapoartele recente ale mecanismului G7 Rapid Response au documentat modul în care rețelele de manipulare, precum Operation Overload, își dezvoltă infrastructuri dedicate pentru audiențele din Republica Moldova și România. Această extindere demonstrează că dezinformarea nu este un fenomen izolat, ci o strategie coordonată de distribuție a conținutului adaptat pentru a crea neîncredere în instituțiile democratice.
