Fenomenul climatic El Niño amenință să provoace o criză economică și umanitară fără precedent la nivel global, cu pierderi anuale estimate la un trilion de dolari. Această sumă este echivalentă cu dispariția completă de pe harta lumii a unei economii de mărimea Mexicului, care depășește pragul de 2 trilioane de dolari. Evenimentele meteorologice extreme, precum inundațiile din sud-vestul Statelor Unite sau seceta din Asia de Sud-Est, indică o dereglementare sistemică a climatului.
Conform datelor furnizate de NOAA din 8 octombrie 2026, anomalia temperaturii apei în regiunea Niño 3.4 a atins +2,1°C. Agenția americană pentru oceane și atmosferă estimează că există o probabilitate de 83% ca acest episod să atingă o intensitate istorică în perioada octombrie–decembrie 2026. Această evoluție vine într-un context de vulnerabilitate, deoarece economia globală este deja slăbită de incertitudinea comercială și de războiul din Iran.
Cullen Hendrix, cercetător senior la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, avertizează că efectele acestui fenomen sunt departe de a fi nedureroase. Organizația americană estimează că actualul focar ar putea costa economia globală peste 7 trilioane de dolari în următorii cinci ani. Impactul va fi asimetric, afectând sever Africa de Sud, America Centrală, India și Australia, în timp ce regiuni precum Statele Unite sau Asia Centrală ar putea înregistra recolte sporite.
Pe plan umanitar, situația este critică, în special în Sudan, unde războiul civil se combină cu amenințarea secetei cauzată de El Niño. Conform Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU, 19,5 milioane de oameni se confruntă deja cu foametea acută, iar peste 4 milioane de femei și copii suferă de malnutriție severă. Agenția se confruntă cu un deficit de finanțare de 300 de milioane de dolari pentru a putea continua activitățile de ajutorare.
Efectele devastatoare ale deficitului de apă pot fi amânate cu șase până la nouă luni sau chiar un an, conform lui Richard Chularton, director al Departamentului Climă și Reziliență din cadrul PAM. În prezent, Peru și Bolivia au declarat starea de urgență, iar în Bolivia lipsa apei a afectat aproape 80.000 de familii. În Indonezia, incendiile de vegetație sunt deja o problemă majoră, în timp ce fermierii indieni trăiesc cea mai gravă secetă din ultimul deceniu.
Fenomenul El Niño este un model de oscilație climatică care afectează temperaturile și precipitațiile la nivel global prin schimbarea temperaturilor oceanice. Istoricul acestor evenimente demonstrează impactul lor masiv asupra infrastructurii și producției alimentare. De exemplu, dezastrul din 2015-2016 a provocat pierderi economice de zeci de miliarde de dolari și a necesitat intervenții umanitare masive din partea organizațiilor internaționale pentru a susține zeci de state afectate.
