Conflictul armat din Orientul Mijlociu a generat pagube materiale estimate la peste 200 de miliarde de dolari în regiunea Golfului. Conform unui raport Allianz, aceste tổnții economice sunt concentrate în principal în economiile care depind de Strâmtoarea Ormuz, afectând sever infrastructura energetică. Impactul major este resimțit în cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), respectiv Arabia Saudită, Oman, Qatar, Bahrein, Emiratele Arabe Unite și Kuweit.
Sectorul energetic a suferit lovituri directe, cu mai mult de 80 de instalații afectate de război în Kuweit, Qatar și Bahrein. Din acest număr de unități energetice, o treime a fost raportată ca fiind grav avariată. Tensiunile au escaladat după ce, la sfârșitul lunii februarie, Statele Unite și Israelul au lansat o campanie de atacuri împotriva Iranului, moment în care acesta a ripostat prin închiderea Strâmtorii Ormuz și atacuri asupra teritoriilor vecinilor săi din Golf, aliați ai Washingtonului.
Instabilitatea regională a fost agravată de implicarea grupării Houthi din Yemen, care a intrat în conflict în iulie. Aceștia revendică în mod regulat responsabilitatea pentru atacuri asupra aeroportului din Riad și a unor instalații petroliere din Arabia Saudită, afectând și bazele americane din regiune. Pe lângă infrastructura critică și cea civilă, războiul a lovit și turismul, precum și sectorul imobiliar, în timp ce creșterea acestora este anticipată ca fiind mult mai lentă în următorii ani.
Analiza Allianz indică faptul că costul total al războiului pentru țările din Golf ar putea atinge 790 de miliarde de dolari. Această sumă reprezintă un deficit cumulat de 5,9% din PIB față de tendința de dinainte de război până în anul 2030. Această cifră reflectă pierderea cumulată de producție economică pe perioada 2026-2030, calculată prin diferența dintre nivelul de producție teoretic conform tendințelor anterioare și realitatea economică ce urmează să se impună în regiune.
Pentru a contracara aceste pierderi, guvernele vor trebui să crească cheltuielile naționale, deoarece prioritățile s-au mutat de la megaproiecte către reziliență și securitate. Cheltuielile pentru infrastructură și apărare sunt estimate între 380 și 400 de miliarde de dolari până în 2030, ceea ce ar putea duce la o explozie a datoriilor. În acest context, PIB-ul Arabiei Saudite ar putea scădea cu 3,3%, conform FMI, o cifră cu cinci puncte procentuale mai mică decât previziunile din iulie.
Instabilitatea din zona de tranzit maritim rămâne un factor critic de securitate pentru fluxurile globale de energie. Tensiunile din proximitatea unor puncte strategice, precum Strâmtoarea Ormuz sau Bab el-Mandeb, pot altera rapid echilibrul piețelor petroliere. Deși Aramco a raportat o creștere de 34,6% a profitului net în al treilea trimestru, constânța atacurilor asupra rutelor comerciale rămâne o amenințare majoră pentru stabilitatea economică a întregii regiuni.
