Statele membre NATO se confruntă cu riscul de a nu putea asigura întreaga sumă de 70 de miliarde de euro promisă Ucrainei pentru anul 2026. Conform informațiilor obținute de POLITICO de la trei diplomați NATO, se estimează un deficit financiar de aproximativ 7 miliarde de euro în cadrul acestui angajament. Această lipsă de fonduri apare într-un moment critic, chiar înainte de sezonul rece, când necesarul de echipamente de apărare antiaeriană pentru Kiev este extrem de ridicat.
Problema finanțării va fi supusă analizelor în cadrul unei reuniuni programate pentru 17 noiembrie, unde reprezentanții statelor aliate vor discuta posibilitatea unor contribuții suplimentare. Obiectivul principal al discuțiilor este identificarea măsurilor necesare pentru accelerarea livrărilor de echipamente militare către Ucraina. Aliații trebuie să determine cum vor acoperi diferența de bani pentru a menține ritmul asistenței, în condițiile în care resursele actuale par insuficiente pentru a îndeplini promisiunile făcute anterior.
Din cadrul bugetului de 70 de miliarde de euro destinat anului 2026, o parte semnificativă este formată din 30 de miliarde de euro provenite din împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de Uniunea Europeană. Restul sumei trebuie asigurată prin contribuții directe ale statelor membre, însă diplomații nu au indicat exact care sunt instrumentele financiare sau contribuțiile individuale care vor acoperi deficitul. Există îngrijorări că angajamentul total ar putea rămâne parțial neacoperit chiar și după noile discuții.
Un punct sensibil în gestionarea acestor fonduri este mecanismul Prioritised Ukraine Requirements List (PURL), prin care statele europene finanțează achiziția de armament din Statele Unite. Pentru acest program specific, se semnalează un deficit de aproximativ 1,9 miliarde de dolari necesar pentru achitarea unor livrări deja efectuate. Deși Mark Rutte și-a propus mobilizarea a 15 miliarde de dolari prin acest mecanism în 2026, sursele diplomatice consideră că atingerea acestui obiectiu este puțin probabilă.
Presiunea asupra aliaților este accentuată de solicitările constante ale Kievului, reprezentate de ambasadoarea Alyona Getmanchuk, care a cerut respectarea obiectivelor financiare convenite la summitul de la Ankara. Ucraina are nevoie urgentă de sisteme de apărare, precum interceptoarele pentru sistemele Patriot, pentru a contracara atacurile ruse asupra infrastructurii. În acest context, Mark Rutte a subliniat necesitatea menținerii sprijinului militar, punând accent pe prioritatea sistemelor antiaeriene pentru protecția localităților în lunile de iarnă.
Această criză de finanțare reflectă o schimbare majoră în dinamica securității europene, odată cu reducerea pachetelor de asistență militară din partea Statelor Unite după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. În consecință, responsabilitatea financiară a fost transferată în mare parte către țările europene, care se confruntă însă cu constrângeri bugetare severe. State precum Germania, Țările de Jos și statele nordice au început să solicite o distribuție mai echilibrată a acestor responsabilități între toți aliații NATO.
