Două atacuri cibernetice majore au vizat recent infrastructura supermarketurilor din Europa, expunând vulnerabilitățile sistemelor critice ale Uniunii Europene. Incidentul recent a afectat echipamentele de refrigerare din cel puțin nouă state membre, inclusiv România, după ce un prim val de atacuri lovise magazine din Franța la mijlocul lunii octombrie. Autoritățile europene analizează impactul acestor acțiuni asupra stabilității lanțurilor de aprovizionare alimentare.
Statele afectate de aceste incidente includ Belgia, Luxemburg, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Estonia, Finlanda și România. Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a calificat aceste acțiuni drept o încercare deliberată de a perturba lanțul de aprovizionare cu alimente. În Belgia, Parchetul Federal a confirmat deschiderea unei anchete penale în urma acestor evenimente care au scos din funcțiune echipamentele de răcire.
Analistii de securitate cibernetică au indicat că aceste operațiuni ar putea fi atribuibile unui grup susținut de statul rus. Xavier Bellekens, directorul companiei Lupovis, a explicat că datele colectate de pe sistemele-momeală, numite honeypots, sugerează implicarea unor actori statali. Expertiza tehnică necesară pentru a manipula sistemele de control industrial și tehnologia de refrigerare este considerată extrem de complexă, nefiind o sarcină banală pentru atacatori.
Strategia de război hibrid utilizată de Moscova combină perturbarea serviciilor critice cu presiunea psihologică, fără a declanșa un conflict militar deschis. Andrea Margellati, directorul think tank-ului Centro Studi Internazionali din Roma, susține că atacul asupra infrastructurii de zi cu zi transmite un mesaj politic clar. Această abordare ar putea forța guvernele europene să gestioneze simultan presiuni externe din Est și probleme de securitate internă.
Există posibilitatea ca serviciile de informații rusești să colaboreze cu grupări criminale pentru a masca obiectivele de stat sub formă de ransomware. Joseph Rooke, director senior la Recorded Future, a observat că atacatorii pot folosi extorcarea ca paravan pentru operațiuni politice. Deși rămân posibile și alte explicații, precum actori individuali, nivelul de expertiză demonstrat în aceste atacuri repetate indică o organizare mult mai sofisticată.
Securitatea infrastructurii critice rămâne un subiect de preocupare majoră în cadrul Uniunii Europene, în contextul tensiunilor geopolitice actuale. Atacurile cibernetice asupra unor sectoare esențiale, precum alimentarea cu energie sau lanțul alimentar, sunt monitorizate constant de agențiile de securitate. Deciziile politice și diplomatice privind atribuirea oficială a acestor atacuri pot influența direct răspunsul strategic al întregii regiuni europene.
