Istoricul britanic Thomas Williams susține că Vladimir Putin nu va înceta acțiunile militare din Ucraina dacă nu renunță la o obsesie istorică ce durează de peste 1.000 de ani. Această viziune se concentrează pe perioada secolelor IX și X, când Kievul reprezenta inima Rusiei Antice. Conform analizei, liderul rus consideră că Ucraina trebuie să redevină o parte centrală a statului rus, bazându-se pe o interpretare specifică a trecutului slav.
Recent, Vladimir Putin a purtat o discuție rară cu liderii Finlandei și Norvegiei, Alexander Stubb și Jonas Gahr Støre, țări care dețin o frontieră de aproape 1.600 de kilometri cu Rusia. În timpul acestui apel, dictatorul rus a oferit prelegeri despre istoria slavă medievală, explicând motivele inițiale ale atacului asupra Ucrainei. Această abordare nu este o noutate, deoarece el folosește constant elemente medievale pentru a-și justifica invazia.
În iulie 2021, Vladimir Putin a publicat un eseu de aproape 7.000 de cuvinte intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”. În acest document, el afirmă că rușii, ucrainenii și belarușii sunt descendenți comuni ai Rusiei Antice, un stat vast care era legat prin limbă, economie și dinastia Rurik. Argumentul său nu se fundamentează pe geopolitica modernă sau pe controlul resurselor, ci pe o unitate națională slavă de est.
Logica lui Vladimir Putin presupune că, dacă Rusia a fost unificată și ortodoxă la început, trebuie să rămână astfel în prezent, considerând orice abatere drept o aberație. El vede Federația Rusă ca pe singurul vehicul legitim pentru această unitate, în opoziție cu Occidentul. Această viziune transformă orice apropiere a Kievului de structurile europene într-o amenințare directă la adresa conceptului său de imperiu istoric.
Istoria arată însă că ordinea politică de la Kiev a fost fragmentată de invazia mongolă din 1240, când armata lui Batu Han a jefuit orașul. Ulterior, Moscova a început să se promoveze ca moștenitoare a Kievului abia după 1480, când Ivan al III-lea a refuzat să plătească tribut Hoardei. Această narațiune a fost construită pentru a poziționa Moscova ca apărător al creștinismului ortodox, modelând atitudinile naționalistilor ruși de atunci până în prezent.
Această abordare ideologică este extrem de rezistentă la argumente raționale sau la presiuni economice externe. În contextul regional, discuțiile dintre Vladimir Putin și liderii din țările nordice au generat deja o ruptură diplomatică semnificativă. Expertul subliniază că nicio măsură de autoconservare nu va putea disloca Kievul din viziunea naționalistă a Moscovei, decât prin schimbarea echilibrului puterii în interiorul Rusiei.
