România posedă resursele umane, tehnologice și energetice necesare pentru a deveni una dintre cele mai mari economii în dezvoltare din Europa, conform unei analize realizate de Marieke Blom și Valentin Tataru pentru ING Think. Deși țara a recuperat o mare parte din decalajul față de statele occidentale în ultimele două decenii, valorificarea acestor avantaje depinde critic de investiții, infrastructură și de capacitatea de coordonare a autorităților și a mediului de afaceri.
Indicatorii macroeconomici relevă o progresie semnificativă, PIB-ul pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare crescând de la sub 30% din media UE la aproape 80% în ultimele două decenii. În aceeași perioadă, productivitatea economiei românești s-a aproape triplat între anii 2000 și 2024, înregistrând cel mai ridicat ritm de creștere de pe continent. Totuși, Marieke Blom și Valentin Tataru subliniază că problema nu este lipsa ingredientelor necesare, ci dificultatea de a le transforma în rezultate susținute pe termen lung.
Capitalul uman reprezintă un avantaj competitiv major, evidențiat de faptul că 31% dintre studenții români sunt înscrieți în programe STEM, peste media europeană de 27%. Totuși, există o disparitate educațională, deoarece doar aproximativ 23% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani au studii superioare, ceea ce reprezintă circa jumătate din media europeană. Un alt element strategic este diaspora, formată din aproximativ cinci milioane de români care pot reprezenta o sursă de capital și competențe internaționale.
Sectorul energetic oferă un avantaj strategic, România fiind cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2025. Proiectul Neptun Deep, cu rezerve estimate la circa 100 de miliarde de metri cubi și producție programată pentru 2027, ar putea consolida poziția țării. Autorii analizei avertizează însă că transformarea resurselor abundente într-un avantaj competitiv necesită investiții masive în rețelele de transport, capacități de stocare și interconectări pentru a asigura o energie sigură și competitivă.
Infrastructura digitală este robustă, cu rețele de fibră optică ce acoperă 96,3% dintre gospodării, un nivel mult peste media europeană de 74,1%. Cu toate acestea, utilizarea tehnologiei rămâne scăzută, deoarece doar 5,2% dintre companii folosesc inteligența artificială, față de 20% la nivelul UE. În ceea ce privește transportul rutier, peste 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres sunt deja în circulație, restul de aproximativ 1.000 de kilometri fiind în construcție sau în etapă de licitație.
Evoluția economică a României este influențată de procesul de consolidare fiscală, cu un deficit bugetar estimat la 9,3% din PIB în 2024, urmând să scadă la 5,1% până în 2027. Această ajustare contribuie la stagnarea economică actuală, în condițiile în care datoria publică este proiectată să ajungă la 63% din PIB în 2027. Deși riscul unei retrogradări a ratingului suveran persistă, experții consideră că momentul de pericol maxim pare a fi depășit prin implementarea măsurilor de consolidare.
