Administrația americană a transmis avertismente prin canale diplomatice și militare către mai multe state arabe din Golful Persic, informându-le despre posibilitatea unei noi campanii militare împotriva Iranului. Această mobilizare este programată să aibă loc după alegerile pentru Congresul Statelor Unite, prevăzute pe 3 noiembrie. Washingtonul și Israelul analizează în prezent noi atacuri care ar putea fi de tipul „scurt, dar intens”, având ca scop principal slăbirea capacităților militare ale Teheranului și forțarea conducerii iraniene să revină la negocieri.
Armata SUA a început procesul de consolidare a prezenței în Orientul Mijlociu, incluzând transferul unui sistem de apărare antirachetă Patriot din Texas. În paralel, militari americani au fost retrși din bazele care sunt considerate vulnerabile în cazul unor eventuale represalii din partea Iranului. Forțele americane din regiune au început refacerea stocurilor de muniție, pregătind bombardierele și avioanele de vânătoare pentru posibile operațiuni aeriene. Un grup naval suplimentar, organizat în jurul unui portavion, și o unitate expediționară a infanteriei marine sunt pregătite să se alăture forțelor deja desfășurate.
În luna noiembrie, se estimează că aproximativ 20 de nave militare americane vor opera în Orientul Mijlociu, deși anumite unități ar putea fi înlocuite prin rotații planificate. Deși președintele Trump nu a autorizat încă o nouă campanie militară, sursele indică faptul că acesta înclină spre aprobarea unei operațiuni de amploare după scrutinul de la începutul lunii noiembrie. Printre obiectivele militare analizate se numără infrastructura iraniană și instalațiile nucleare, în timp ce Casa Albă menține deschisă posibilitatea unui acord diplomatic, în ciuda eșecurilor mediatorilor regionali.
Israelul a elaborat propriile planuri operaționale și a identificat deja ținte pentru o eventuală ofensivă, sub susținerea premierului Benjamin Netanyahu. Acesta consideră că reluarea atacurilor ar putea slăbi conducerea iraniană și ar putea contribui la înlăturarea regimului de la Teheran. Totuși, experții precum Danny Citrinowicz avertizează că o nouă rundă de atacuri asupra infrastructurii critice sau eliminarea unor oficiali nu ar putea răsturna regimul, ci ar putea determina autoritățile iraniene să își accelereze programul nuclear și dezvoltarea rachetelor.
Strategia militară a SUA ar putea marca o schimbare față de presiunea economică aplicată anterior prin sancțiuni și blocade navale care au afectat exporturile petroliere iraniene. Analistul Seth Jones de la CSIS sugerează că Trump ar putea folosi rezultatele unei astfel de operațiuni pentru a revendica o victorii militară și pentru a reduce ulterior implicarea americană în conflict. Mobilizarea actuală are rolul de a oferi președintelui mai multe variante de acțiune în cazul în care decide reluarea bombardamentelor, conform informațiilor furnizate de Departamentul Apărării.
Contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu este marcat de un arsenal iranian estimat la câteva sute până la câteva mii de rachete. Teheranul a demonstrat capacitatea de a rezista la peste 20.000 de lovituri americane și israeliene în etape anterioare, continuând atacurile asupra navelor din Golful Persic. Autoritățile iraniene au avertizat că vor răspunde prin lovituri asupra obiectivelor economice și civile din regiune, ceea ce crește riscul de escaladare într-o perioadă în care aliații SUA încearcă să își refacă sistemele de apărare antirachetă.
