Ministrul ucrainean de finanțe, Sergii Marcenko, a solicitat Uniunii Europene o finanțare suplimentară de 32,6 miliarde de euro pentru anul viitor. Această cerere a fost transmisă în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor de finanțe din statele UE, desfășurată la Dublin, în Irlanda. Solicitarea vine într-un moment în care Kievul se confruntă cu nevoi de finanțare neacoperite, pe măsură ce conflictul cu Rusia continuă să se intensifice pe teritoriul ucrainean.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a confirmat că Bruxellesul și Kievul colaborează activ pentru a stabili exact necesarul de fonduri. Acesta a menționat că, într-un termen relativ scurt, autoritățile vor putea cuantifica deficitul de finanțare al Ucrainei pentru perioada următoare. Valdis Dombrovskis a subliniat că agresiunea rusă duce la o creștere a nevoilor financiare, iar evaluările Fondului Monetar Internațional indică faptul că ajutorul extern deja promis ar putea fi insuficient.
Suma de 32,6 miliarde de euro solicitată de Sergii Marcenko ar trebui să se adauge programului european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro, aflat deja în derulare. Din acest mecanism, Ucraina va primi 60 de miliarde de euro pentru achiziții militare și 30 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului bugetar. Rambursarea acestui împrumut depinde de plata reparațiilor de război de către Rusia, în caz contrar, plata revenind statelor UE care au oferit garanții.
În cadrul acestui mecanism de garantare, statele UE participă cu excepția Ungariei, Cehiei și Slovaciei, care au obținut scutiri de la participare după ce au amențat cu veto. Pentru a suplimenta fondurile, Comisia Europeană nu exclude reluarea discuțiilor privind utilizarea activelor rusești înghețate în UE. Această opțiune a fost susținută printr-o scrisoare de Spania, Polonia, Olanda și Suedia, care au avertizat că împrumutul actual de 90 de miliarde de euro nu va fi suficient.
Discuțiile privind activele rusești au avut loc anterior, în decembrie 2025, însă nu s-a ajuns la un consens din cauza poziției Belgiei. Guvernul din Belgia, unde se află majoritatea acestor active, manifestă temeri legate de posibilele represalii din partea Moscovei. În prezent, programul de asistență este finanțat prin emiterea de datorie comună a UE, sub garanția statelor membre care au acceptat să susțină acest mecanism de creditare pentru Kiev.
Mecanismul de finanțare prin emiterea de datorie comună reprezintă o strategie de consolidare a capacității de rezistență a Ucrainei în fața presiunii militare. Această abordare implică implicarea directă a structurii financiare a Uniunii Europene pentru a asigura stabilitatea bugetară a Kievului. Deciziile privind utilizarea activelor înghețate rămân însă un punct de tensiune politică major între statele membre și Bruxelles.
