Prețurile petrolului au înregistrat o creștere semnificativă în cursul tranzacțiilor europene de luni dimineață, după ce președintele american Trump a respins o propunere venită din partea Iranului. Petrolul Brent, care servește drept referință internațională, a urcat cu peste 3%, depășind pragul de 107 dolari pe baril. În același interval, petrolul american WTI a cunoscut o creștere de aproape 2%, depășind nivelul de 94 de dolari pe baril, pe fondul incertitudinilor legate de securitatea energetică regională.
Instabilitatea piețelor a fost determinată de deteriorarea perspectivelor privind reluarea normală a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută critică pentru aprovizionarea globală cu energie. Teheranul propusese o schemă prin care strâmtoarea ar fi fost redeschisă în termen de șapte zile, sub anumite condiții specifice. Această ofertă prevedea încetarea ostilităților și reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian, însă condițiile impuse de Iran au fost respinse de administrația de la Washington.
Propunerea iraniană includea cerințe precum ridicarea blocadei navale asupra porturilor iraniene și renunțarea la sancțiunile aplicate vânzărilor de petrol. De asemenea, Teheranul solicita o încetare a focului care să cuprindă și Libanul. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a detaliat că primele măsuri ar fi trebuit să dureze patru sau cinci zile, traficul maritim prin Ormuz urmând să fie reluat în a șasea zi, iar negocierile dintre Washington și Teheran să înceapă în a șaptea zi.
Trump a declarat pentru Axios că respinge această ofertă, menționând că Iranul „și-a supraestimat poziția”. Președintele american a subliniat că, deși se așteaptă la reluarea negocierilor, propunerea primită nu corespunde obiectivelor sale, afirmând: „Vor să facă o înțelegere, dar nu este înțelegerea pe care vreau eu să o fac”. În ciuda acestui refuz, informațiile sugerează că discuțiile indirecte dintre Washington și Teheran ar putea fi reluate chiar luni, prin intermediul unor factori de mediere.
Impactul acestor evenimente s-a extins și asupra altor active financiare, pe măsură ce riscurile de securitate s-au amplificat în zona Mării Roșii. Randamentele obligațiunilor americane pe 10 ani au depășit temporar 5,21%, un nivel apropiat de cel din 2007, în timp ce aurul a scăzut cu peste 2%, ajungând la aproximativ 4.220 de dolari pe uncie. Acțiunile asiatice au fost, de asemenea, afectate de temerile legate de creșterea inflației cauzată de costurile energiei.
Creșterea prețurilor la petrol pune presiune pe deciziile Rezervei Federale americane privind politicile monetare. Conform datelor de la CME FedWatch, piețele evaluau la peste 65% probabilitatea unei a doua majorări consecutive a dobânzii. Această evoluție este monitorizată atent de decidenții economici, deoarece volatilitatea prețurilor la energie poate influența direct rata inflației și stabilitatea macroeconomică globală în perioada următoare.
