Pe frontul de la Lyman, forțele ucrainene desfășoară o operațiune tactică denumită după „Anotimpurile” lui Vivaldi, menită să întrerupă rutele de aprovizionare ale trupelor rusești. Corpul 3 de Armată, sub comanda generalului de brigadă Andrii Bilețkîi, a implementat o strategie care vizează lovirea fluxurilor de aprovizionare înainte de eliminarea grupurilor de infiltrare. Această abordare inovatoare încearcă să transforme tactica rusească de infiltrare într-o capcană pentru unitățile care nu mai pot fi susținute logistic.
Prima fază a operațiunii, confirmată public la 15 septembrie, a reușit curățarea a aproximativ 75 km² de teritoriu ocupat de infiltrați, inclusiv zone precum Novoselivka, Oleksandrivka și Iarova. De asemenea, s-au eliberat 10 km², printre care satul Serednie. Această manevră a fost necesară după ce, la începutul verii, Armata 20 rusă avansase zece-doisprezece kilometri spre Oskil, iar Armata 25 reușise să intre în Lyman, amenințând centura de fortărețe formată din Sloviansk, Kramatorsk, Drujkivka și Kostiantînivka.
Inovația ucraineană constă în trecerea de la consumul de infanterie la lovirea arterelor de comunicație. Forțele au vizat asalturile mecanizate improvizate pe ATV-uri și motociclete, precum și liniile terestre de aprovizionare. Prin utilizarea dronelor de recunoaștere și a sistemelor de război electronic, zona de control a fost extinsă până la 120 km de front, obligând Moscova să își mute depozitele de carburant în regiunea Voronej, peste graniță.
Pe plan diplomatic, la marginea sesiunii a 81-a Adunării Generale a ONU, s-a produs o scurtă întâlnire între Johann Wadephul și Serghei Lavrov. În cele douăzeci de minute de discuție, Wadephul a cerut abandonarea escaladării față de Germania și Europa, insistând totodată pe un acord privind exporturile de cereale prin Marea Neagră. Răspunsul lui Lavrov a fost unul de dispreț, refuzând ideile propuse și menținând poziția Kremlinului în ceea ce privește conflictul actual.
Erorile de raportare din cadrul armatei rusești par să alimenteze convingerea politică a lui Putin că victoria este iminentă. Comandanții de la nivel inferior trimit rapoarte umflate despre avansuri inexistente, ceea ce induce în eroare conducerea strategică. Obiectivul imediat al ucraineanilor rămâne împingerea forțelor rusești dincolo de râul Jerebeț și fixarea acestora lângă Zaricine și Iampil, pentru a vulnerabiliza pozițiile rusești din pădurea Serebreanske.
Pentru securitatea regională, aceste evoluții sunt critice, având în vedere că portul Constanța și coridorul dunărean sunt direct implicate în gestionarea cerealelor ucrainene. Capacitățile de apărare ale flancului estic, care implică senzori și război electronic, devin esențiale pentru a contracara tacticile de infiltrație și saturația cu drone observate în zona Lyman.
