Summitul mondial COP31 a început în Antalya, Turcia, în perioada 9-20 noiembrie, reunind reprezentanți ai aproape 200 de state pentru negocieri privind schimbările climatice. Evenimentul are loc într-un context marcat de dezastre naturale și conflicte, în timp ce Turcia, țara gazdă, urmărește să își consolideze poziția strategică. Deși delegația oficială americană nu și-a anunțat prezența, la summit participă Rusia și Iranul, țări exportatoare de hidrocarburi.
Guvernul de la Ankara pune un accent major pe procesul de electrificare a consumului de energie, promovând creșterea producției de electricitate în detrimentul metodelor tradiționale, precum arderea cărbunelui. Această tranziție vizează creșterea ponderii surselor regenerabile, un domeniu în care Turcia a realizat progrese semnificative. În 2023, țara a construit cea mai mare centrală solară din Europa, o instalație capabilă să furnizeze energie pentru 2 milioane de persoane.
Performanța sectorului de energie verde este susținută de investiții masive în capacități de stocare, guvernul aprobând proiecte în baterii cu o capacitate de peste 33 de gigawați. Această infrastructură poate alimenta peste 27 de milioane de locuințe, fiind de aproape trei ori mai mare decât capacitatea Germaniei. În ultimul deceniu, ponderea energiei eoliene și solare în consumul național a crescut de la 4,5% la 22%, generând economii de 15 miliarde de dolari.
În ciuda expansiunii regenerabilelor, economia turcă rămâne dependentă de cărbune, producția acestuia crescând cu o treime în ultimul deceniu. Turcia a depășit recent capacitățile de producție ale Germaniei și Poloniei, fiind una dintre puținele economii industrializate care nu s-a angajat la eliminarea treptată a acestui combustibil fosil. Obiectivul strategic al președintelui Erdogan este transformarea țării într-un hub energetic prin procesarea și vânzarea energiei, nu doar prin tranzit.
Pentru a deveni un centru similar cu Rotterdam, Ankara vizează dezvoltarea orașului Ceyhan, unde converg conductele din Irak și Azerbaidjan. Strategia include exploatarea rezervelor de gaze descoperite în Marea Neagră, cu promisiunea că acestea vor ajunge la o treime din gospodăriile turcești începând cu anul 2027. Totodată, se lucrează la un coridor verde de cabluri care să lege producătorii de energie verde din Caucaz de consumatorii din Uniunea Europeană.
Evoluția piețelor energetice globale rămâne un subiect de securitate critică, similar cu provocările de disponibilitate a infrastructurii nucleare observate în alte regiene. În timp ce Turcia încearcă să reducă dependența de importuri, care au costat 500 de miliarde de dolari în ultimul deceniu, stabilitatea sistemelor de producție rămâne esențială. Succesul planului de hub energetic depinde de atragerea investițiilor străine și de consolidarea parteneriatelor cu statele vecine.
