Generalul Alexus Grynkewich, în calitate de comandant suprem, a lansat un apel direct către europarlamentari în cadrul unei comisii a legislativului european. Acesta a subliniat necesitatea unei reacții coordonate în fața creșterii actelor de sabotaj, a atacurilor cibernetice și a utilizării dronelor, acțiuni care sunt atribuite Rusiei. Generalul a avertizat că sabotajul coordonat de stat devine din ce în ce mai îndrăzneț pe teritoriul european, vizând în principal slăbirea voinței aliaților de a susține Kievul.
Pentru a combate aceste amenințări, Alexus Grynkewich propune o strategie bazată pe trei piloni fundamentali. Primul pas vizează împărtășirea datelor și a informațiilor despre atacuri între aliați, pentru a construi o imagine operațională comună. Al doilea pas constă în atribuirea clară a responsabilității pentru aceste acțiuni, proces care ar trebui să îi facă pe vinovați să realizeze ineficiența rețelelor lor. Al treilea componentă a planului este menținerea și consolidarea sprijinului militar acordat Ucrainei.
Generalul a explicat faptul că publicarea atribuirilor de responsabilitate are un rol disuasiv, crescând costul pe care statul agresor trebuie să îl plătească. Prin identificarea atacurilor, actorii responsabili vor fi forțați să își modifice comportamentul, realizând că operațiunile lor nu rămân anonime. Alexus Grynkewich a menționat că aceste încercări de sabotaj sunt concepute pentru a trezi frica și pentru a diviza unitatea aliaților în ceea ce privește sprijinul oferit Ucrainei.
Eficiența inițiativelor NATO a fost deja observată prin misiunea Eastern Sentry, lansată pe 11 septembrie. Această misiune utilizează resurse de la aliați precum Danemarca, Franța, Marea Britanie și Germania. Alexus Grynkewich a susținut că, de la implementarea acestei misiuni, rușii au fost mult mai atenți să evite traversarea frontierelor cu drone în Polonia sau în țările baltice. Acest efect de deterrent este considerat un rezultat concret al prezenței NATO în regiune.
Un exemplu recent de reacție a fost cel al Danemarcă, după ce o fregată rusă a lansat două rachete de semnalizare de urgență către un elicopter danez în Marea Baltică. În urma acestui incident, Copenhaga a decis să trimită un pachet de sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 240 de milioane de euro. Generalul a lăudat această măsură, afirmând că consolidarea voinței de sprijin demonstrează că strategia de sabotaj a Rusiei nu produce rezultatele scontate.
Conflictul actual implică o escaladare a războiului hibrid, unde metodele non-militare sunt utilizate pentru a destabiliza infrastructura și securitatea statelor europene. Aceste acțiuni includ atacuri cibernetice și observarea dronelor, fiind menite să creeze incertitudine în rândul decidenților. NATO urmărește prin misiunile sale de monitorizare să prevină astfel de incursions și să protejeze integritatea frontierelor aliaților europeni.
