Victoria Listei Studenților la alegerile din Serbia de pe 25 octombrie marchează o schimbare majoră în structura Parlamentului. Mirjana Nikolić, rectorul Universității de Arte Dramatice din Belgrad, a intrat în legislativ prin acest grup care aduce experți din diverse sectoare ale societății. Această victorie electorală vine după un an de proteste și reprezintă un rezultat surprinzător în raport cu regimul condus de Aleksandar Vucic, aflat la putere de 12 ani.
Prima prioritate a noilor aleși este accesul la documentele semnate de administrația precedentă pentru a investiga contractele suspecte. Mirjana Nikolić susține că este necesară o expertiză de nivel criminalistic pentru a evalua în ce măsură aceste acte sunt marcate de corupție sau sunt păgubitoare pentru stat. Procesul va viza tragerea la răspundere a celor care, prin acțiuni sau omisiuni, au afectat interesul public și au provocat consecințe dăunătoare țării.
Lista Studenților intenționează să formeze un guvern bazat pe competență, incluzând profesori universitari și activiști din domeniile mediului, sindical și cultural. Deși mișcarea nu are un model politic consacrat, aleșii vor lucra pe baza spiritului de echipă și a expertizei de specialitate. Mirjana Nikolić a declarat că această structură are capacitatea de a fi cea mai experimentată și competentă din istoria recentă a Serbiei, punând accent pe sisteme solide.
În domeniul educației, se va milita pentru protejarea bunăstării studenților prin asigurarea gratuității învățământului și garantarea egalității de șanse. Mirjana Nikolić a subliniat importanța depolitizării organizațiilor studențești, care au fost instrumentaleizate în trecut pentru a manipula structurile de conducere ale facultăților. Obiectivul central este ca studentul să rămână în centrul procesului educațional, asigurând atât calitatea academică, cât și protecția socio-economică a acestora.
Pe plan extern, orientarea către valorile europene este văzută ca o respectare a Constituției Republicii Serbia. Mirjana Nikolić menționează că respectarea statului de drept, a democrației civice și a drepturilor omului reprezintă principii fundamentale pe care grupul le va susține. Integrarea europeană este tratată nu doar ca o cerință externă de aderare, ci ca o revenire la normele juridice supreme ale țării, după o perioadă de degradare a valorilor democratice.
Contextul politică din Serbia a fost marcat de tensiuni între universități și stat, în special prin încercările de a reforma învățământul superior fără consultarea instituțiilor naționale. Guvernul a propus legislații care ar fi permis universităților străine acces direct la finanțare de la bugetul de stat și acreditări fără proceduri standard. De asemenea, presiunile asupra rectorilor și tăierile bugetare au afectat semnificativ funcționarea universităților publice în ultimii ani.
