Kirill Dmitriev, emisar special al președintelui rus Vladimir Putin și director general al Fondului Rus de Investiții Directe, a declarat că Rusia și Germania ar putea colabora pentru redeschiderea gazoductului Nord Stream. Această posibilitate vine la patru ani după exploziile care au afectat grav infrastructura energetică din Marea Baltică. Propunerea oficialului rus vine ca un răspuns direct la solicitările politice formulate recent în Germania pentru restabilirea fluxurilor de gaze.
Declarația lui Kirill Dmitriev a fost făcută în urma unui apel lansat de Tino Chrupalla, copreședinte al partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Acesta din urmă a cerut repararea și repunerea în funcțiune a conductelor Nord Stream și Nord Stream 2. Tino Chrupalla a solicitat, de asemenea, organizarea unei anchete internaționale pentru a clarifica circumstanțele sabotajului care a afectat aceste conducte esențiale pentru aprovizionarea europeană.
Prin intermediul unei postări pe platforma X, Kirill Dmitriev a confirmat susținerea Moscovei pentru această direcție, menționând că „împreună îl vom redeschide” pe Nord Stream. Emisarul lui Vladimir Putin a adăugat că partidul AfD reprezintă vocea poporului german în lupta pentru suveranitatea energetică, prosperitate și pace. Mesajul a fost preluat de agenția TASS, subliniind alinierea retoricii ruse cu propunerile partidului radical german.
Infrastructura Nord Stream a servit timp de ani de zile ca unul dintre principalele coridoare prin care gazele naturale rusești ajungeau direct în Germania. Această rețea de conducte din Marea Baltică deținea o importanță strategică majoră pentru relațiile energetice dintre Moscova și Berlin. Incidentul care a compromis sistemul a provocat numeroase investigații în Europa pentru a identifica autorii și modul de organizare al atacului asupra conductelor submarine.
Exploziile care au avut loc pe 26 septembrie 2022 au cauzat avarii fără precedent la trei dintre cele patru conducte care formau ansamblul Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Deși Nord Stream 2 fusese finalizat, acesta nu ajunsese încă la etapa de exploatare comercială înainte de incident. Rusia a calificat aceste explozii drept un act de sabotaj, iar Parchetul General rus a deschis un dosar penal sub incidența terorismului internațional.
Atacul asupra infrastructurii submarine a marcat o întorsătură majoră în securitatea energetică a Europei, ducând la suspendarea fluxurilor de gaz rusesc către Germania. Această criză a forțat statele europene să își diversifice sursele de aprovizionare pentru a reduce dependența de Rusia. Incidentul a lăsat în urmă o infrastructură avariată și un context geopolitic tensionat, în care investigațiile privind sabotajul continuă să fie un subiect de interes pentru autoritățile internaționale.
