Conflictul dintre SUA și Iran introduce noi riscuri pentru stabilitatea prețurilor, influențând direct prognozele privind inflația. Valentin Tătaru, economist-șef la ING România, menține estimarea de 6,5% pentru inflația de la finalul anului, însă subliniază că echilibrul riscurilor s-a deplasat în sus. Factorul principal de instabilitate nu este reprezentat de cererea internă sau de politica fiscală, ci de tensiunile geopolitice care afectează direct piața energetică globală.
Impactul conflictului se manifestă prin volatilitatea prețului petrolului, un element critic în calculele efectuate de BNR. Valentin Tătaru explică faptul că o creștere a prețului pentru baril de zece puncte procentuale poate genera o creștere a inflației de aproximativ 0,3%. Deși anterior se anticipa o stabilizare, scenariile actuale indică o revenire a prețului petrolului spre pragul de 108 dolari pe baril, ceea ce pune presiune pe indicatorii macroeconomici.
Efectele escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran urmează un lanț de propagare care afectează economia reală. Procesul începe cu creșterea prețurilor carburanților la benzinării, continuând cu majorarea costurilor de transport și de producție. Ulterior, aceste costuri suplimentare se transmit către restul coșului de consum, generând presiuni inflaționiste care pot fi dificil de controlat prin mecanismele economice standard de ajustare a cererii.
Presiunile venite din zona energiei sunt considerate predominante și pot anula tendințele de scădere a inflației. Deși se observă o scădere timidă a cererii de consum, Valentin Tătaru consideră că acest fenomen nu este suficient de puternic pentru a compensa creșterea costurilor energetice. Din acest motiv, posibilitatea unei scăderi a dobânzilor de către banca centrală este acum exclusă, deoarece pragurile necesare pentru o astfel de decizie nu au fost atinse.
Analiza riscurilor arată că scenariul de bază se îndepărtează de o stabilizare a prețurilor, mutându-se spre scenarii de stres. Evoluția prețului petrolului rămâne cel mai important factor de monitorizat pentru prognozele de final de an. Dacă prețurile energiei vor continua să crească sub influența geopolitică, presiunile inflaționiste vor rămâne un obstacol major în gestionarea politicii monetare și în stabilizarea puterii de cumpărare a populației.
În contextul instabilității piețelor de mărfuri, monitorizarea prețurilor la energie este esențială pentru înțelegerea direcției inflației. Evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu au capacitatea de a modifica rapid dinamica costurilor de producție și transport. Această volatilitate forțează instituțiile financiare și decidenții să revizuiască constant modelele de predicție pentru a include scenarii de risc extrem, având în vedere sensibilitatea economiei la variațiile prețului petrolului.
