Forțele militare ale Statelor Unite finalizează procesul de retragere din ultimele baze din Irak până miercuri, marcând încheierea unei prezențe de peste două decenii. Această plecare este privită ca o victorie majoră de către Iran și aliații săi regionali, care urmăresc consolidarea influenței proprii în țară. În perioada de peste două decenii de conflict, prezența americană a costat viața a 4.500 de soldați SUA, într-un context de instabilitate continuă.
Analistul de securitate Jasim al-Bahadli susține că Teheranul va beneficia strategic de pe urma plecării coaliției internaționale. Eliminarea prezenței militare americane scoate de pe teren o contrapondere care a limitat, timp de ani de zile, capacitatea de influențare a Iranului asupra Irakului. Grupurile milițiene proiraniene vor încerca să transforme acest impuls într-o putere reală asupra procesului decizional politic și a securității naționale.
Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant în cadrul Rezistenței Islamice din Irak, a calificat retragerea drept o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american. El a descris evenimentul ca pe o victorie istorică pentru grupurile de rezistență și pentru suveranitatea poporului irakian. Această viziune este susținută și de Teheran, unde vicepreședintele Comisiei Naționale de Securitate din Parlament, Amir Hayat Moqaddam, a declarat că securitatea durabilă va prevala după plecarea americanilor.
Totuși, există îngrijorări privind pregătirea Irakului pentru a prelua controlul securității fără sprijinul coaliției. Liderul tribal sunnit Abdulrahman al-Zobaie a avertizat că retragerea ar putea crea un vid periculos. În același timp, oficialii de securitate, inclusiv comandantul kurd Sirwan Barzani, se tem că plecarea SUA ar putea oferi o nouă viață grupării Stat Islamic. Această organizație teroristă menține rețele celulare latente care ar putea exploata lipsa serviciilor secrete și a suportului logistic american.
În perioada de apogeu, gruparea Stat Islamic a ocupat o treime din teritoriul Irakului, provocând pierderi masive de vieți omenești. Deși califatul lor a fost înfrânt acum aproape un deceniu, experții avertizează că lipsa dronelor și a sprijinului american facilitează reorganizarea teroristilor. Colonelul Khalid al-Bayati a subliniat că grupul încearcă să demonstreze prin atacuri că rămâne o forță capabilă să provoace instabilitate în regiune.
Prezența militară a SUA în Irak a început în 2003 cu scopul de a-l răsturna pe Saddam Hussein și a instalat un guvern condus de șiiți. După o retragere parțială în 2011, forțele americane s-au întors pentru a combate Statul Islamic între 2014 și 2017. Irakul a rămas o zonă de conflict indirect între SUA și Iran, fiind țara care a menținut simultan alianțe cu ambele puteri.
