Forțele americane urmează să finalizeze retragerea din ultimele baze militare din Irak până miercuri, marcând sfârșitul unei prezențe de peste două decenii. Această decizie, convenită în 2024 sub președinția lui Joe Biden și implementată de administrația lui Donald Trump, este privită ca o victorie strategică de către Iran și aliații săi. Procesul de plecare este în desfășurare în contextul unui război activ al SUA împotriva Iranului, ceea ce ridică semne de întrebare privind stabilitatea regională.
Analistul irakian Jasim al-Bahadli avertizează că Teheranul va beneficia direct de dispariția coaliției, deoarece prezența militară a SUA a servit drept contrapondere la influența iraniană în țară. Grupările de miliții pro-iraniene intenționează să transforme acest moment într-o oportunitate de a extinde controlul asupra procesului decizional politic și asupra securității naționale. Abu Mojtaba al-Yasiri, reprezentant al Rezistenței Islamice din Irak, a descris evenimentul ca pe o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american.
Pe de altă parte, există temeri legate de un vid de putere care ar putea destabiliza regiunea. Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, a declarat că Irakul nu este încă pregătit să preia complet responsabilitatea pentru securitate. Deși suveranitatea este un obiectiv comun, retragerea prematură a coaliției conduse de SUA este văzută ca un factor de risc. Această îngrijorare este susținută și de oficiali care se tem de capacitatea grupărilor armate de a exploata lipsa controlului.
O altă preocupare majoră vizează potențiala renaștere a grupării Statului Islamic (ISIS). Comandatul kurd Sirwan Barzani a observat mișcări ale celulelor adormite ale ISIS imediat după anunțarea retragerii oficiale, menționând că moralul luptătorilor a crescut. Lipsa sprijinului logistic, a informațiilor de la serviciile secrete americane și a utilizării dronelor ar putea permite grupării să se regrupeze. Oficialii de securitate irakieni au raportat chiar despre comploturi ale unor celule suspectate care pregăteau atacuri sinucigașe.
Prezența militară a SUA în Irak a avut un cost uman extrem de ridicat, cu aproximativ 4.500 de soldați americani uciși în timpul celor două decenii de conflict. Această cifră este de două ori mai mare decât numărul de decese în războiul din Afganistan. În perioada recentă, din cei 18 militari americani uciși în războiul actual împotriva Iranului, 7 se aflau în Irak, ultimul incident fiind înregistrat în iulie, la o bază de lângă Erbil.
Irakul a servit drept un punct de contact fragil între Statele Unite și Iran, menținând alianțe cu ambele părți. Tensiunile au fost accentuate în 2020, când SUA l-a ucis pe comandantul iranian Qasem Soleimani în Bagdad, fapt urmat de atacuri repetate ale aliaților Teheranului asupra bazelor americane. În prezent, guvernul de la Bagdad încearcă să limiteze influența milițiilor susținute de Iran, care sunt acuzate de Washington că lansează atacuri asupra unor țări vecine.
