Discursul propagandistic de la Moscova intensifică acuzațiile la adresa apropierii dintre România și Republica Moldova, invocând scenariul unei posibile uniri a celor două state. Această retorică este alimentată de colaborarea tot mai strânsă pe plan politic și prin implementarea unor proiecte majore de infrastructură și interconectări energetice. Tensiunile sunt amplificate de afirmațiile unor figuri din regiunea separatistă, care interpretează aceste acțiuni ca pe o amenințare la adresa suveranității Chișinăului.
Dmitri Soin, fost membru al structurilor de securitate din Transnistria și fost deputat în legislativul regiunii separatiste, susține că România ar putea intra în Moldova în orice moment. Într-un interviu acordat presei de propagandă de la Moscova, acesta avertizează asupra unor consecințe geopolitice fatale, invocând prezența NATO în regiune. Soin susține că procesul de unificare ar putea fi accelerat de temerile actualei conduceri de la Chișinău privind pierderea puterii politice.
Aceste declarații apar în contextul proiectelor de integrare menționate de ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi. Printre inițiativele de cooperare se numără construcția podului rutier Ungheni–Ungheni, alte cinci poduri peste Prut și dezvoltarea autostrăzii A8, cunoscută sub numele de Autostrada Unirii. De asemenea, proiectele includ trei linii electrice de 400 kV și perspectiva de a asigura Republicii Moldova cu gaze naturale prin proiectul românesc Neptun Deep începând din anul 2027.
Fostul oficial transnistrean acuză, de asemenea, că statele occidentale au contribuit timp de decenii la formarea unei generații de politicieni favorabili apropierii de București. Dmitri Soin susține că autoritățile de la Chișinău promovează o politică ostilă Moscovei și că recunoașterea limbii române în legislația locală este un element de apropiere politică. Conform acestuia, integrarea europeană ar putea fi accelerată prin unirea cu România, având în vedere statutul acestui stat ca membru al Uniunii Europene și NATO.
Dmitri Soin afirmă că un eventual proces de unificare ar putea implica ignorarea Constituției și a intereselor populației autohtone. El susține că actuala conducere este pregătită să treacă peste algoritmii economici care au susținut Moldova pentru a ajunge la unirea cu România. Potrivit acestuia, o intrare a României în Moldova ar fi întâmpinată cu flori de către autoritățile de la Chișinău și de către elementele pro-române din țară.
Cooperarea bilaterală dintre România și Republica Moldova se concentrează pe securitatea energetică și conectivitatea regională, elemente esențiale pentru stabilitatea zonei de est. Proiectele de infrastructură, precum autostrăzile și interconectările electrice, urmăresc reducerea dependenței de rețelele externe și consolidarea integrației europene. Aceste eforturi tehnice și politice sunt adesea utilizate în discursul de propagandă pentru a susține narațiuni despre pierderea independenței statului moldovean.
