Republica Moldova urmează să introducă starea de urgență în domeniile energetice și hidrologice, o decizie menită să permită autorităților o reacție rapidă în fața eventualelor crize de aprovizionare. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, în urma unei ședințe a Consiliului Național de Securitate. Această măsură vizează protecția accesului populației la resurse esențiale, precum apa, energia electrică și combustibilii, pe parcursul sezonului de iarnă.
Procesul legislativ implică o serie de acțiuni coordonate între puterea executivă și cea legislativă. Parlamentul de la Chișinău este convocat astăzi într-o ședință extraordinară pentru a vota declararea stării de urgență în cele două sectoare critice. În paralel, premierul Vasile Tofan va propune, în cadrul ședinței guvernului desfășurată astăzi dimineață, o decizie similară, asigurând astfel cadrul juridic necesar pentru implementarea planurilor de intervenție în cazul unor penurii majore.
Strategia de gestionare a riscurilor se concentrează pe securizarea fluxurilor de import și pe testarea capacităților de reziliență. Autoritățile vor actualiza planurile de intervenție și vor menține rute alternative pentru importul de electricitate, inclusiv utilizarea interconexiunilor cu România. O componentă cheie a acestui plan este creșterea capacității comerciale la frontiera dintre cele două state, pentru a asigura un flux constant de energie în perioadele de vârf sau de perturbare.
Pe planul resurselor combustibile, guvernul va monitoriza constant constituirea stocurilor de gaze naturale și va pregăti, într-un ritm treptat, rezerve de urgență pentru produsele petroliere. Pentru a proteja impactul economic asupra cetățenilor, executivul va menține mecanismul de compensare a facturilor la energie. Nivelul acestor compensații va fi ajustat în funcție de evoluția tarifelor și de gradul de vulnerabilitate al gospodăriilor, conform celor comunicate de președinte.
Situația este agravată de vulnerabilitățile structurale ale economiei moldovenești, care nu deține zăcăminte proprii de gaze naturale sau petrol. Dependența totală de importurile externe de energie este accentuată de factorii climatici actuali. Seceta recentă a afectat semnificativ debitul Nistrului, ceea ce a generat o scădere a producției interne de energie electrică, punând presiune suplimentară pe sistemul de aprovizionare național.
Dependența Republicii Moldova de importurile de energie reprezintă o problemă de securitate națională constantă, fiind un factor care influențează direct stabilitatea geopolitică a regiunii. Lipsa resurselor proprii de combustibili fosili obligă statul să își diversifice sursele și să consolideze infrastructura de interconexiune cu statele vecine pentru a evita colapsul sistemului energetic în perioadele de consum ridicat.
