Consiliul Național de Securitate al Republicii Moldova a decis necesitatea declarării stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu în urma unei ședințe desfășurate luni, ca răspuns la creșterea prețurilor la energie și combustibili, precum și la situația critică de pe Nistru. Proiectul de adoptare a stării de urgență urmează să fie transmis Guvernului marți, iar după-amiaza va fi supus votului în Parlament.
Măsura vizează capacitatea autorităților de a interveni rapid în scenarii imprevizibile, cum ar fi lipsa aprovizionării cu carburanți sau agravarea situației hidrologice. Guvernul va pregăti planuri pentru mai multe scenarii de criză, asigurând astfel că fiecare instituție cunoaște procedurile de acțiune. Printre prioritățile identificate se numără crearea de rezerve de echipamente și piese de schimb pentru remedierea rapidă a avariilor, precum și securizarea stocurilor de gaze și de produse petroliere.
Pe plan energetic, autoritățile caută rute alternative pentru importul de electricitate, incluzând utilizarea interconexiunilor de 110 kilovolți cu România în regim de urgență. Această strategie vine într-un context de volatilitate extremă pe piețele internaționale, unde prețul gazelor pe bursa europeană a depășit 83 de euro pentru un megawatt, iar cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă. Guvernul va asigura resursele pentru ca mecanismul de compensații pentru cetățeni să funcționeze pe tot parcursul sezonului rece.
Situația hidrologică de pe Nistru este descrisă ca fiind alarmantă, cu un debit de apă mult sub nivelul normal. În perioada 1-20 septembrie, debitul de intrare în lacul de acumulare Novodnistrovsk a fost de doar 23 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media normală pentru această perioadă este între 100 și 120 de metri cubi pe secundă. Această scădere drastică a fluxului de apă reprezintă un factor de risc major pentru stabilitatea resurselor hidrologice ale țării.
Securitatea infrastructurii este un alt punct critic discutat de Consiliul Național de Securitate, vizând protecția împotriva atacurilor cibernetice și a dronelor. Maia Sandu a menționat că obiectivele de alimentare trebuie protejate mai eficient, în contextul în care în 2026 au fost înregistrate 39 de încălcări ale spațiului aerian, față de 17 în 2025. Pentru apărare, Ministerul Apărării a obținut o finanțare nerambursabilă de 120 de milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru un sistem antiaerian cu rază medie.
Gestionarea resurselor strategice și a securității spațiului aerian reprezintă elemente esențiale pentru stabilitatea Republicii Moldova în perioada de iarnă. Deciziile luate de Consiliul Național de Securitate vizează nu doar reziliența energetică, ci și capacitatea statului de a răspunde la presiunile geopolitice și la instabilitatea piețelor de mărfuri, protejând în același timp populația vulnerabilă de impactul economic al creșterii tarifelor.
