Republica Moldova inițiază o reformă profundă a infrastructurii sale digitale în urma unui atac cibernetic masiv care a afectat datele a aproximativ 450.000 de cetățeni. Guvernul a stabilit un grup de lucru condus de premierul Vasile Tofan, care are o lună la dispoziție pentru a elabora mecanisme de protecție pe termen lung. În acest interval, autoritățile aplică măsuri provizorii de securizare, însă anumite soluții tehnice rămân confidențiale pentru a preveni noi exploatări de către atacatori.
Incidentul a fost posibil din cauza unor deficiențe structurale grave în arhitectura sistemului administrat de Agenția de Guvernare Electronică. Conform declarațiilor Maiei Sandu, sistemele verificau doar aplicația care solicita datele, fără a valida identitatea utilizatorului sau dreptul acestuia de acces. Această vulnerabilitate a permis unei singure aplicații cu acces defect să deschidă registrele a cel puțin zece instituții diferite, facilitând extragerea de dosare complete după ce atacatorii au utilizat un set de IDNP-uri.
Problema a fost agravată de lipsa unui control asupra volumului de date extrase și de absența unor mecanisme automate de alertă în cazul depășirii unor cote de accesare. Fragmentarea responsabilităților între actorii guvernamentali a dus la o detectare tardivă a atacului și la o reacție haotică a instituțiilor, din cauza rolurilor neclar delimitate. În plus, lipsa unui protocol de comunicare stabilit a cauzat ezitări și întârzieri în transmiterea informațiilor oficiale despre incident.
Președintele Lilian Carp a menționat că atacul a fost lansat de pe adrese IP din șase țări, incluzând unele considerate „mai exotice”, neexcluzând însă posibilitatea unui sabotaj intern. Autoritățile subliniază că utilizarea inteligenței artificiale de către actorii maligni reduce costul atacurilor și le face mai devastatoare, permițând identificarea unor vulnerabilități într-un ritm foarte rapid. Maia Sandu a avertizat că aceste atacuri fac parte din arsenalul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Europei.
Pe lângă riscurile tehnice, atacul vizează slăbirea încrederii cetățenilor în siguranța serviciilor digitale și în capacitatea statului de a proteja datele personale. Maia Sandu a recomandat politicienilor să nu transforme această problemă de securitate națională într-un spectacol, după ce anumite grupări politice au încercat să genereze frică în societate. Obiectivul principal al noilor măsuri este restabilirea încrederii în sistemele de guvernare electronică și securizarea sectoarelor critice.
Securitatea cibernetică reprezintă o provocare globală, afectând recent și infrastructuri vitale precum sistemele de distribuție a energiei, de purificare a apei sau facilitățile medicale. În contextul digitalizării accelerate, statele europene și cele din întreaga lume se confruntă cu un ritm de dezvoltare tehnologică ce depășește adesea capacitățile de monitorizare, transformând atacurile cibernetice într-o amenințare cronică și permanentă pentru securitatea națională.
