Cetățenii Elveției vor vota duminică într-un referendum privind o inițiativă care vizează introducerea unei definiții mult mai rigide a neutralității în Constituția țării. Propunerea este lansată într-un context geopolitic marcat de războiul din Ucraina, eveniment care a relansat dezbaterea privind limitele neutralității într-un stat care trebuie să decidă cum să gestioneze condamnarea agresiunilor și aplicarea sancțiunilor. Rezultatul votului va decide dacă Elveția își va menține flexibilitatea actuală sau va adopta un model de neutralitate mult mai restrictiv.
Inițiativa, susținută de organizația Pro Switzerland, propune ca neutralitatea să fie definită în textul constituțional drept „înarmată și perpetuă”. Dacă această modificare va fi adoptată, Elveția va avea limite mult mai strânse în relațiile cu diversele alianțe militare internaționale. În acest scenariu, țara nu ar mai putea stabili legături mai apropiate cu NATO și nu ar putea adera la nicio alianță militară, cu excepția situației în care ar fi atacată direct.
O schimbare majoră adusă de această propunere vizează și regimul sancțiunilor economice aplicate de stat. Conform proiectului, Elveția nu ar mai putea impune sancțiuni decât în cazul în care acestea sunt solicitate oficial de către Organizația Națiunilor Unite. Această măsură ar afecta direct una dintre cele mai mari dispute politice apărute după începutul conflictului din Ucraina, când Berna a decis să susțină sancțiunile economice adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei.
Guvernul și Parlamentul elvețian au luat poziția de respingere a acestei inițiative, argumentând că o definiție rigidă ar diminua capacitatea de reacție a țării într-un mediu internațional instabil. Ministrul de Externe, Ignazio Cassis, a susținut că neutralitatea nu trebuie să însemne indiferență și că Elveția nu trebuie să ignore încălcările regulilor internaționale. Deși majoritatea partidelor politice sunt împotriva propunerii, partidul de dreapta populistă SVP a susținut proiectul de la început.
Susținătorii, printre care se numără Samuel Sommaruga, consideră că Elveția s-a îndepărtat de poziția sa tradițională prin adoptarea sancțiunilor împotriva Rusiei și prin alinierea la pozițiile occidentale. Rusia a salutat inițiativa și a acuzat Elveția de abandonarea neutralității, fapt ce a dus la acuții că propunerea este favorabilă poziției Moscovei. Pentru mulți cetățeni, neutralitatea nu este doar o componentă a politicii externe, ci un element central al identității politice naționale.
Tradiția de neutralitate militară a Elveției este una de lungă durată, fiind recunoscută la nivel internațional încă din anul 1815. Înainte de acest referendum, care vizează modificarea cadrului constituțional, țara a menținut o poziție de neutralitate care a permis interacțiuni complexe cu organizațiile internaționale. Sondajele de opinie publică din perioada premergătoare votului indicau o respingere a inițiativei, cu peste 60% dintre alegători intenționând să voteze împotrivă.
