Electoratul din Elveția a respins duminică, printr-un referendum național, o inițiativă populară care urmărea consolidarea strictă a neutralității statului. Propunerea, susținută de forțele naționaliste, a fost rejectată de o majoritate covârșitoare de 71% dintre votanți. Rezultatul votului împiedică blocarea aplicării unor măsuri restrictive și menține capacitatea de cooperare cu alianțele de securitate internaționale, evitând astfel o izolare diplomatică a Confederației Alpină.
Proiectul legislativ a fost lansat de organizația Pro Suisse și a beneficiat de sprijinul Uniunii Democratice de Centru (UDC). Obiectivul principal al acestei propuneri era modificarea Constituției Federale pentru a introduce o formă de neutralitate care să interzică Elveției aplicarea oricăror sancțiuni economice împotriva statelor terțe. Singura excepție prevăzută în textul inițiativei ar fi reprezentat decizia obligatorie a Consiliului de Securitate al ONU, restul măsurilor fiind interzise.
Pe lângă restricțiile economice, textul propus urmărea să interzică orice formă de parteneriat sau exercițiu comun cu organizațiile militare internaționale. Această abordare a fost criticată de adversari, care au susținut că demersul ar favoriza indirect Rusia. Totuși, proiecțiile realizate de institutul de cercetare gfs.bern arată că alegătorii au preferat menținerea unei politici externe flexibile, în locul unei izolări totale cerute de susținătorii proiectului.
După închiderea secțiilor de vot, rezultatul a fost interpretat ca un semnal de angajament față de normele internaționale. Deputata socialistă Laurence Fehlmann Rielle a declarat la televiziunea publică RTS că acest vot permite Elveției să își păstreze poziționarea în lume și să reia sancțiunile dacă este necesar. Această decizie oferă Executivului de la Berna libertatea de a rămâne aliniat la politica externă europeană în situații de criză majoră.
Ministrul de Externe, Ignazio Cassis, a susținut că neutralitatea a fost întotdeauna utilizată cu un anumit grad de flexibilitate. El a subliniat că acest principiu nu înseamnă că Elveția ignoră încălcările normelor internaționale. În ultimii ani, țara a menținut o colaborare tehnică punctuală cu structurile NATO, fără a solicita însă aderarea la alianță, o linie de politică externă pe care cetățenii au decis să o păstreze.
Principiul neimplicării în conflicte armate este garantat de Constituția din 1848, însă contextul securitar actual a forțat o redefinire a intereselor naționale. Preluarea pachetelor de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei și rolul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, ocupat în anii 2023 și 2024, au marcat o schimbare de paradigmă în modul în care Elveția își gestionează neutralitatea în raport cu securitatea europeană.
