Oficiali de la nivel înalt din Uniunea Europeană au oferit primele reacții oficiale cu privire la posibilitatea ca unirea Republicii Moldova cu România să devină o alternativă în cazul în care procesul de aderare la UE întâmpină obstacole. Această poziție a fost formulată în contextul întrebărilor privind un eventual „plan B” pentru Chișinău, subliniind că decizia finală privind destinul țării aparține exclusiv cetățenilor republicii.
Marta Kos a declarat, în cadrul emisiunii „Новая неделя” difuzată de TV8, că această problemă este una pe care doar autoritățile de la Chișinău o pot decide. Ea a menționat că Republica Moldova se concentrează în prezent pe eforturile de aliniere a legislației naționale la normele europene. Acest proces de armonizare legislativă este esențial pentru îndelinirea condițiilor necesare pentru aderarea oficială a țării la structura europeană.
O poziție similară a fost susținută și de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, referitor la discuțiile despre un plan alternativ de integrare. Aceasta a afirmat că Republica Moldova trebuie să își decidă singură viitorul, remarcând totodată că, în ciuda campaniilor de dezinformare și a tentativelor de destabilizare, cetățenii își mențin sprijinul pentru integrarea europeană. Roberta Metsola a subliniat importanța stabilității politice în fața presiunilor externe.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a abordat tema unirii cu România într-un interviu acordat presei din Ungaria, oferind detalii despre viziunea sa strategică. Ea a explicat că, în cazul organizării unui referendum pe această temă, ar vota în favoarea unirii, însă a precizat că în prezent nu există suficient sprijin popular pentru o astfel de soluție. Maia Sandu a subliniat că obiectivul principal rămâne integrarea europeană, pentru care există susținere majoritară.
În cadrul discuțiilor, Maia Sandu a argumentat că siguranța și libertatea țării sunt priorități absolute, menționând necesitatea de a căuta soluții în fața amenințărilor externe. Ea a comparat contextul democratic al României cu cel al Rusiei, afirmând că cetățenii din România sunt liberi. Președinta a menționat că, deși suveranitatea este un subiect complex, România reprezintă o opțiune democratică solidă pentru stabilitatea regională.
Procesul de integrare europeană al Republicilor din estul Europei rămâne un pilon central al securității continentale, fiind marcat de eforturi constante de reformă instituțională. În acest cadru, Republica Moldova urmează un parcurs de aliniere la standardele UE, încercând să consolideze democrația internă pentru a contracara presiunile geopolitice regionale care vizează destabilizarea proceselor de aderare.
