Partidul Rusia Unită, format în jurul președintelui Vladimir Putin, a obținut un număr record de 355 de mandate în Duma Rusiei, camera inferioară a parlamentului. Rezultatele preliminare au fost prezentate de șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, confirmând că partidul prezidențial deține o majoritate calificată într-un parlament de 450 de locuri. Acest scrutin reprezintă primele alegeri parlamentare organizate de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în anul 2022.
Performanța electorală a Rusiei Unită este marcată de o creștere a procentajului de voturi față de scrutinul din 2021. Din totalul de 95,18% dintre voturile numărate, partidul a obținut 57,83% din voturile exprimate pe listele de partid, în comparație cu pragul de 49,8% înregistrat anterior. Această evoluție îi permite partidului să depășească recordul de mandate stabilit în 2016, când acesta deținea 343 de locuri, atingând acum pragul de 355 de mandate.
Procesul electoral a fost caracterizat printr-un mediu politic restrictiv, în care majoritatea candidaților opoziției au fost excludiți. Curtea Supremă a Rusiei a eliminat de pe buletinele de vot partidul anti-război Iabloko cu câteva săptămâni înainte de scrutin. Niciun partid care își manifesta poziția împotriva războiului nu a fost autorizat să participe la vot. În același timp, prezența la vot a fost de peste 59%, un nivel cu 7,6 puncte procentuale mai mare decât cel din 2021.
Pe lângă contextul politic, desfășurarea alegerilor a fost marcată de incidente de securitate și atacuri. Autoritățile ruse au raportat atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, în timp ce în ultima zi a scrutinului s-a produs un atac masiv cu drone ucrainene asupra Moscovei și a regiunii din jurul capitalei. În ierarhia mandatelor, Partidul Comunist s-a clasat pe locul al doilea cu 40 de mandate, urmat de LDPR cu 25 de mandate și de partidul Oameni Noi cu 20 de mandate.
Scrutinul a fost organizat și în teritoriile ucrainene ocupate și anexate de Rusia, precum Crimeea, Sevastopol și părți din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson. Uniunea Europeană a refuzat să recunoască rezultatele acestor voturi, invocând lipsa condițiilor electorale echitabile și absența monitorizării OSCE. Ministerul român al Afacerilor Externe a condamnat organizarea alegerilor în aceste teritorii, subl heavyând că astfel de procese nu pot produce efecte juridice sau modificări ale statutului internațional al zonelor respective.
Vladimir Putin conduce Rusia de la 31 decembrie 1999, perioada în care Rusia Unită a devenit forța dominantă în politica internă a țării. Controlul strict asupra puterii a fost consolidat prin mecanisme care limitează participarea forțelor de opoziție în procesul legislativ. Această stabilitate politică internă este menținută prin controlul asupra instituțiilor de stat și prin gestionarea strictă a proceselor electorale la nivel național și regional.
