Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat într-un interviu acordat BBC că România susține menținerea prezenței militare americane pe teritoriul său. Aceasta include o eventuală tranziție de la actualul sistem de prezență prin rotație către o prezență militară de tip permanent. Oana Țoiu a evidențiat rolul crucial al bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, menționând că există un plan de investiții pe termen lung de aproximativ 4 miliarde de euro pentru această locație.
Pe lângă aspectul militar, șefa diplomației a pus accent pe necesitatea de a dezvolta infrastructura de transport și conectivitatea regională. România deține cea mai lungă frontieră cu Ucraina în cadrul Uniunii Europene, NATO și spațiului Schengen, ceea ce impune riscuri sporite. Din acest motiv, Bucureștiul pune accent pe investiții în transportul feroviar, puncte de trecere a frontierei și autostrăzi, pentru a asigura o conexiune mai bună cu regiunea și cu Balcanii.
Securitatea rutelor comerciale și a exporturilor de cereale reprezintă un alt punct strategic abordat de ministru. Oana Țoiu a explicat că gestionarea infrastructurii de pe Dunăre și a Portului Constanța este vitală pentru a susține comerțul mondial, în special pentru a ajuta prețurile de alimente din Orientul Mijlociu și Africa. România este cel mai mare producător de cereale din Uniunea Europeană, iar capacitatea de export este un element de stabilitate regională.
În ceea ce privește securitatea maritimă, România colaborează activ cu parteneri precum NATO și Bulgaria pentru activități de deminare în Marea Neagră. Oana Țoiu a menționat implicarea Țărilor precum Canada și Regatul Unit în aceste procese. De asemenea, a subliniat importanța protejării infrastructurii critice, citând proiectul de gaze naturale Neptun Deep, care va crește aprovizionarea cu gaze naturale a țării cu 80%.
În contextul tensiunilor de la graniță, România resimte efectele invaziei Rusiei în Ucraina și caută resurse europene pentru protejarea frontierelor. Ministrul a menționat că s-a luat măsura închiderii unui consulat general al Rusiei ca răspuns diplomatic. În prezent, există discuții la nivel european pentru concentrarea resurselor financiare necesare pentru a asigura o protecție adecvată a regiunilor de frontieră și a infrastructurii de transport.
Situația securității regionale rămâne tensionată, România fiind implicată în dialoguri constante cu partenerii de la Kiev și Washington pentru coordonarea sancțiunilor și a pașilor următori către pace. Această abordare strategică se înscrie într-un cadru de securitate europeană unde gestionarea riscurilor de la granița de est este o prioritate constantă pentru stabilitatea întregului continent.
