Președintele Nicușor Dan a solicitat, într-un interviu acordat postului CNN, o redistribuire proporțională a trupelor americane în Europa, subliniind dorința României de a găzdui un număr mai mare de militari. Șeful statului a argumentat că prezența militară a Statelor Unite în zona Mării Negre reprezintă un beneficiu strategic pentru Washington, nu doar pentru statele din regiune. Această poziție vine într-un context de reevaluare a efectivelor americane pe continentul european.
În ceea ce privește capacitatea de apărare, Nicușor Dan a menționat că în România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani. Această cifră a urmat retragerii unui contingent rotațional de circa 500 de militari care opera în România, Bulgaria și Ungaria. Președintele a insistat pe importanța bazei de la Mihail Kogălniceanu, care continuă să joace un rol esențial în planificarea militară a Statelor Unite, în ciuda procesului de reevaluare a forțelor.
Analizând riscurile de securitate, președintele a declarat că un atac direct al Rusiei asupra unui stat membru NATO nu este foarte probabil în următorii unu sau doi ani, dar Alianța trebuie să fie pregătită. El a amintit că, înainte de invazia din Ucraina, mulți nu anticipau amploarea atacului asupra Kievului. Nicușor Dan a subliniat că majorarea cheltuielilor pentru apărare de către liderii europeni este un pas necesar pentru descurajarea militară a Rusiei.
Nicușor Dan a validat și criticile lui Donald Trump privind nivelul scăzut al contribuțiilor europene la apărare, afirmând că trebuie reechilibrată această contribuție economică. În același timp, președintele a semnalat o problemă critică privind lipsa de interceptoare pentru apărarea antiaeriană. El a precizat că dificultatea nu este una de voință politică, ci de capacitate de producție a industriei occidentale, care nu a fost pregătită pentru volumul actual de cerere.
Referitor la posibilitatea unor negocieri de pace, Nicușor Dan a susținut că Rusia nu este pregătită în acest moment pentru discuții reale. El a indicat faptul că dificultățile economice ale Kremlinului ar putea determina Moscova să accepte negocieri într-un viitor apropiat. Președintele a insistat pe necesitatea continuării sprijinului occidental pentru Ucraina, considerând statul invadat ca fiind unul independent care trebuie susținut în fața agresiunii.
Presiunea asupra economiei ruse este accentuată de creșterea cheltuielilor militare, ceea ce ar putea duce la un deficit bugetar de aproximativ 3% din PIB în 2026. Această evoluție este dublă față de nivelul de 1,6% planificat inițial. Pe lângă presiunea economică internă, Rusia se confruntă cu noi pachete de sancțiuni occidentale care vizează industria energetică și de apărare, precum și utilizarea „flotei din umbră” pentru exportul de petrol.
