Segunda zi a negocierilor trilaterale dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia, desfășurată miercuri, 11 noiembrie, la Abu Dhabi, s-a încheiat după mai puțin de două ore. Această etapă a discuțiilor, care a avut loc în Emiratele Arabe Unite, a fost marcată de o atmosferă de tensiune, conform declarațiilor făcute de emisarul american Jared Kushner. Obiectivul principal al acestei sesiuni a fost abordarea problemelor teritoriale, după ce prima zi a fost dedicată garanțiilor de securitate și posibilității unui schimb de prizonieri.
Emisarii președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au un program intens de consultări diplomatice pentru perioada următoare. Joi, 12 noiembrie, aceștia urmează să se întâlnească la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta subiectele ridicate la Abu Dhabi și pentru a încerca obținerea unor progrese în chestiunile disputate. Ulterior, delegația americană se va deplasa la Dublin, unde vor avea discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul summitului Comunității Politice Europene.
Jared Kushner a descris procesul de negociere ca fiind „foarte consistente, deși destul de tensionate”, subliniind lipsa de încredere dintre părți. Emisarul american și-a exprimat dorința de a finaliza înțelegeri privind ajutorul umanitar și organizarea unui schimb de prizonieri de amploare. Totodată, Statele Unite urmăresc transformarea acestui format într-unul multilateral, încercând să implice direct țările europene în procesul de negociere, sperând că Vladimir Putin va susține această extindere a discuțiilor.
Poziția Moscovei rămâne însă una de rezervă în ceea ce privește implicarea actorilor europeni în acest proces de pace. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a susținut că nu este clar ce ar putea discuta Rusia cu statele europene, deoarece acestea nu au prezentat propuneri concrete. Medinski a argumentat că discuțiile ar trebui să se concentreze pe viitorul securității europene, criticând sistemul actual de securitate al continentului, pe care l-a descris drept unul care „funcționează foarte prost”.
În paralel, există îngrijorări privind eficacitatea acestor demersuri diplomatice, în special în rândul autorităților din Estonia. Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din parlamentul estonian, a declarat că Rusia ar putea folosi diplomația pentru a-și promova propriile obiective și pentru a obține concesii. El a susținut că Rusia a început această operațiune diplomatică imediat după ce Donald Trump a devenit președintele SUA, considerând că Moscova continuă să ridice miza în încercarea de a schimba arhitectura de securitate a Europei.
Procesul de negociere reflectă o încercare de a redefini arhitectura de securitate regională, într-un moment în care formatul Consiliului NATO-Rusia este menționat ca o posibilă sursă de inspirație pentru discuțiile viitoare. Totuși, liderii europeni au condiționat participarea la astfel de inițiative de instituirea unui armistițiu în conflictul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în timp ce grupul E3 este considerat de către Washington și Kiev ca fiind cea mai potrivită formulă pentru reprezentarea europeană.
