Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, a declarat joi că NATO este pregătită să facă față atacurilor cibernetice și altor forme de război hibrid care îi sunt atribuite Rusiei. Anunțul a fost făcut la New York, în cadrul unei ceremonii de comemorare a atacurilor din 11 septembrie 2001. Mark Rutte a subliniat că Rusia își intensifică acțiunile în domeniul cibernetic și de altă natură, dar a asigurat că organizația dispune de mecanisme de apărare.
Șeful NATO a afirmat că Alianța are la dispoziție multiple opțiuni pentru a răspunde acestor amenințări hibride, cu scopul de a asigura menținerea forței organizației. Mark Rutte a îndemnat în același timp statele membre să ofere mai mult sprijin Ucrainei. Conform declarațiilor sale, intensificarea ajutorului oferit Kievului reprezintă un mod de a trimite un semnal clar către Rusia în cazul în care apar incidente sau atacuri de natură hibridă.
Contextul acestor declarații este marcat de intensificarea măsurilor de securitate în rândul statelor europene. Aceste țări încearcă să gestioneze riscul unor acțiuni de ingerință sau sabotaj care le sunt atribuite Moscovei, în special împotriva aliaților occidentali ai Ucrainei. Serviciul danez de informații militare a avertizat, tot joi, că Rusia ar putea intensifica atacurile hibride asupra unor ținte occidentale, menționând că o invazie rusă într-o țară NATO rămâne improbabilă, deși nu poate fi exclusă.
Polonia a fost, de asemenea, în centrul atenției privind aceste riscuri, premierul Donald Tusk avertizând săptămâna trecută asupra amenințărilor hibride ale Rusiei. Acestea includ atacuri cu drone și rachete care ar putea viza direct aliații Ucrainei. Ca membru NATO și UE situat pe flancul estic al Alianței, Polonia a acuzat repetat Rusia de acte de sabotaj de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, desfășurată în anul 2022.
Evoluția securității în Europa este strâns legată de capacitatea de a detecta și neutraliza acțiunile de sabotaj înainte ca acestea să escaladeze în conflicte convenționale. Amenințările hibride, care combină presiunea cibernetică cu acțiuni de ingerință, vizează destabilizarea coeziunii politice și a infrastructurii critice. Această strategie este utilizată pentru a testa reziliența statelor membre și capacitatea de răspuns a structurilor de apărare colectivă ale Alianței.
În perioada recentă, tensiunile geopolitice au pus presiune pe bugetele de apărare ale statelor europene, în timp ce alte guvernamentale, precum cel italian, se confruntă cu provocări economice legate de deficitul bugetar. Această complexitate a mediului internațional obligă decidenții să echilibreze necesitățile de securitate regională cu stabilitatea economică internă a fiecărui stat membru.
