Informații recente sugerează că Moscova ar fi propus federalizarea Republicii Moldova în cadrul negocierilor menite să încheie războiul din Ucraina. Planul atribuit Rusiei ar viza transformarea țării într-un stat format din trei entități distincte, ceea ce ar putea compromite direct parcursul european al Chișinăului. Guvernul de la Chișinău a reacționat rapid la aceste relatări, interpretându-le ca pe o încercare de a crea provocări și obstacole în calea integrării europene.
Conform publicației ruse Eho, modelul de federalizare ar presupune formarea a trei entități separate: Republica Moldova, Transnistria și Găgăuzia. Propunerea ar include organizarea unor referendumuri specifice privind independența în cele două regiuni, în cazul în care țara ar reuși să adere la Uniunea Europeană. În schimbul acestui nou statut, Rusia ar urma să retragă trupele sale din Transnistria, cu condiția ca Republica Moldova să își mențină neutralitatea militară.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că apar tot mai multe provocări din partea Moscovei pe măsură ce Republica Moldova avansează spre Uniunea Europeană. Acesta a subliniat că autoritățile rămân concentrate pe implementarea reformelor necesare și pe consolidarea parcursului european. Pentru Chișinău, Uniunea Europeană reprezintă un proiect esențial de pace și prosperitate, care nu poate fi negociat prin modele de guvernare fragmentate.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a avertizat că aceste informații, deși neconfirmate oficial, trebuie să provoace îngrijorare atât la Chișinău, cât și la București. Tănase a comparat propunerile atribuite Rusiei cu Memorandumul Kozak din anul 2003, subliniind riscul ca viitorul țării să fie negociat de marile puteri fără implicarea Chișinăului. El a precizat că reglementarea conflictului transnistrean nu poate fi realizată prin sacrificarea suveranității Republicii Moldova.
Deși scenariul este considerat în prezent unul teoretic, Alexandru Tănase avertizează că aceste propuneri ar putea reprezenta o nouă încercare de a limita libertatea de decizie a Republicii Moldova. Viitorul constituțional și european al țării nu poate fi obiectul unor înțelegeri încheiate fără participarea și consimțământul autorităților de la Chișinău. Această strategie ar viza limitarea capacității statului de a decide singur direcția geopolitică pe care dorește să o urmeze.
Contextul geopolitic actual este marcat de presiuni constante asupra stabilității regionale, în timp ce discuțiile despre pace în Ucraina rămân complexe. În acest cadru, orice propunere de modificare a structurii constituționale a statelor vecine este privită cu suspiciune de către decidenții europeni. Discursurile privind suveranitatea și integritatea teritorială rămân puncte critice în gestionarea relațiilor dintre Republica Moldova și actorii regionali implicați în conflictul din est.
