Negociatorul-șef al Moscovei, Vladimir Medinski, a anunțat la Abu Dhabi un acord de principiu privind un schimb amplu de prizonieri între Rusia și Ucraina. Anunțul a survenit după a doua zi de discuții trilaterale desfășurate în Emiratele Arabe Unite, la care au participat reprezentanți ai Statelor Unite și ai Ucrainei. Deși acordul a fost confirmat, Medinski nu a oferit detalii concrete privind numărul exact de persoane care vor fi eliberate sau calendarul operațiunii de schimb.
În cadrul declarațiilor sale, Vladimir Medinski a adoptat un ton extrem de ferm în ceea ce privește integritatea teritoriilor rusești. El a declarat că „fiecare centimetru de teritoriu rusesc va reveni Rusiei, într-un fel sau altfel”, fără a specifica însă la ce zone geografice se referă exact această afirmație. Această poziție inflexibilă subliniază dificultatea de a ajunge la un consens complet, în ciuda progresului înregistrat pe segmentul schimbului de captivi.
Pe lângă problema prizonierilor, arhitectura de securitate europeană a constituit un punct central al negocierilor de la Abu Dhabi. Medinski a susținut că actualul conflict a expus slăbiciuni majore în sistemul de securitate al Europei, argumentând că acesta necesită o abordare de ansamblu, nu doar soluții temporare. Moscova a reiterat faptul că orice nou cadru de securitate trebuie să fie echitabil și să nu fie construit în detrimentul altor state.
Un aspect critic al discuțiilor a fost condiționarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană de neutralitatea militară a Kievului. Medinski a afirmat că Rusia nu s-ar opune integrarea europeană a Ucrainei, cu condiția ca aceasta să nu participe la nicio alianță militară, incluzând NATO sau eventuale structuri europene. Moscova continuă să își exprime scepticismul față de angajamentele occidentale, invocând lipsa de încredere în promisiunile privind neextinderea NATO spre est.
Relația cu actorii europeni a fost descrisă ca fiind tensionată, delegația rusă neavând contacte directe cu reprezentanții acestora la Abu Dhabi. Medinski a criticat guvernele europene, acuzându-le că au indus în eroare ucrainienii și că au contribuit la moartea civililor. În schimb, negociatorul rus a descris emisarii președintelui american Donald Trump ca fiind persoane sincere și eficiente, apreciind activitatea acestora în procesul de negociere.
Solicitările Moscovei privind neutralitatea Ucrainei și renunțarea la ambițiile de aderare la NATO nu reprezintă un element nou în procesul de negociere. Acestea reflectă cererile formulate anterior, inclusiv în cadrul discuțiilor de la Istanbul, unde Rusia a solicitat recunoașterea controlului asupra Crimei și a celor patru regiuni parțial ocupate: Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, impunând astfel condiții maximaliste pentru încetarea focului.
