Sesiunea Adunării Generale a ONU de la sediul din New York a servit drept un test pentru noile coaliții globale care încearcă să funcționeze independent de Statele Unite. În acest context, lideri precum premierul canadian Mark Carney și premierul spaniol Pedro Sánchez au manifestat o poziție critică față de administrația Trump, refuzând chiar să se întâlnească cu liderul american. Această tendință reflectă dorința unor „puteri mijlocii” de a stabili o agendă globală fără a depinde direct de deciziile de la Casa Albă.
Pe dosarul de securitate legat de Ucraina, europenii încearcă să compenseze lipsa de predictibilitate a politicii americane prin sprijin militar și diplomatic propriu. În cadrul sesiunii, s-au înregistrat rezultate precum acordul Finlandei privind dronele pentru Kiev sau contractul Franței pentru radare și interceptoare. Totuși, tensiunile au crescut după ce secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că SUA l-au invitat pe Vladimir Putin la reuniunea G20 de la Miami, o mișcare pe care șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a considerat-o greu de acceptat.
În ceea ce privește inteligența artificială, există o voință de reglementare globală, dar fără consensul marilor puteri. Finlanda și Norvegia, susținute de aproape două duzini de state precum Australia și Estonia, au cerut supraveghere globală, în timp ce Franța a propus un model open-source pentru a asigura independența statelor suverane. Totuși, aceste eforturi se lovesc de opoziția lui Trump, care a numit reglementările internaționale o „schemă globalistă”, subliniind că producătorii majori de tehnologie nu vor să respecte astfel de reguli.
Orientul Mijlociu rămâne un domeniu în care influența Washingtonului este incontestabilă, în ciuda eforturilor de diversificare ale statelor din Golf. Deși Arabia Saudită, Pakistan și Turcia au discutat consolidarea unui nou pact de apărare, majoritatea liderilor din regiune rămân atenți la deciziile lui Trump. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a exemplificat această dependență, declarând în fața Adunării Generale că Israelul nu are un partener mai bun decât președintele Trump, mulțumindu-i pentru conducerea sa curajoasă.
În paralel, atenția geopolitică s-a mutat de la New York către summitul dintre Trump și Xi Jinping desfășurat la Washington. Deși președintele chinez a evitat participarea la Adunarea Generală a ONU, el a participat la o întâlnire bilaterală care a produs doar prelungirea armistițiului comercial cu două luni. Această absență a Chinei de la forumul organizației diplomatice de 81 de ani subliniază faptul că marile decizii globale se iau totuși în cadrul unor summituri bilaterale directe.
Adunarea Generală a ONU reprezintă principalul forum de diplomație multilaterală, unde statele membre discută probleme de securitate globală, dezvoltare și drepturi internaționale. Deși este un spațiu esențial pentru dialog, eficacitatea deciziilor sale depinde adesea de voința marilor puteri de a colabora, în special în perioade de tranziție politică sau de tensiuni între blocuri economice și de securitate.
