Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia încearcă să deturneze negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina către o dezbatere despre arhitectura de securitate europeană. Această strategie ar putea permite Moscovei să își promoveze propriile revendicări fără a accepta, în prealabil, o încetare a focului. Avertismentul a fost transmis vineri, 13 noiembrie, la Dublin, în cadrul unor declarații publicate de Serviciul European de Acțiune Externă.
Kaja Kallas a cerut liderilor europeni să nu cadă în capcanele pregătite de Rusia în cadrul procesului de negociere a păcii. Ea a sublinsat că discuțiile trebuie să urmeze o succesiune strictă: mai întâi trebuie obținută încetarea focului, apoi se va ajunge la un acord de pace și, abia ulterior, se vor aborda eventualele discuții privind arhitectura de securitate a continentului. Șefa diplomației a argumentat că Rusia este un agresor care nu are preocupări reale de securitate, deoarece a atacat alte state.
Moscova a reluat solicitările formulate în decembrie 2021, înainte de invazia din februarie 2022, vizând o reorganizare profundă a sistemului de securitate europeană. Acele proiecte de acorduri prezentate către Statele Unite și NATO includeau limitarea extinderii Alianței și restricții privind desfășurarea forțelor militare în Europa. Kaja Kallas a menționat că Europa dispune deja de o arhitectură de securitate bazată pe Actul final de la Helsinki, Carta de la Paris și Memorandumul de la Budapesta, documente pe care Rusia le-a acceptat.
În cadrul reuniunii de la Dublin, António Costa a anunțat componența echipei europene care va participa la negocieri. Aceasta va include instituțiile Uniunii Europene și cinci state din cadrul Coaliției de Voință: Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Polonia, grup cunoscut sub denumirea E5. Costa a precizat că Europa trebuie să vorbească printr-o voce unită, subliniind totodată că numai Ucraina are legitimitatea de a decide asupra chestiunilor care privesc suveranitatea și teritoriul său.
Friedrich Merz a respins ideea ca negocierile privind Ucraina să fie condiționate de redefinirea sistemului de securitate europeană. El a declarat că Rusia dorește să discute despre arhitectura de securitate, dar că acest lucru nu este necesar deoarece sistemul există deja. În același timp, Kremlinul a adoptat o poziție rezervată față de participarea europenilor, menționând că va decide asupra unui format extins doar după ce va înțelege intențiile reale ale reprezentanților de pe continent.
Revendicările ruse privind securitatea europeană au implicații directe pentru statele care au aderat la NATO după 1997, inclusiv România. Propunerile Moscovei din perioada 2021 vizau restricționarea desfășurării forțelor militare în statele noi membre, ceea ce ar putea afecta prezența aliată de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. În prezent, nu există niciun acord între Rusia și statele occidentale privind modificarea arhitecturii de securitate a Europei.
