Candidatul de la extrema stângă pentru președinția Franței, Jean-Luc Melenchon, a anunțat o strategie de retragere graduală a țării din cadrul NATO. Propunerea sa vizează, în primul rând, ieșirea din comandamentul militar integrat al alianței, urmată de părăsirea completă a structurii NATO. Această decizie vine ca un răspuns direct la solicitările Statelor Unite de a crește semnificativ bugetele de apărare naționale.
Jean-Luc Melenchon refuză implementarea cerinței SUA prin care fiecare stat membru NATO ar trebui să aloce anual 5% din PIB pentru cheltuieli militare. Programul său național, susținut de partidul Franța Nesupusă, include și măsuri de protecție a suveranității industriale. Acesta prevede naționalizarea companiilor strategice din sectorul de apărare pentru a reduce dependența de echipamentele militare furnizate de SUA prin intermediul alianței.
Pe lângă reformele bugetare și industriale, candidatul propune investiții masive în logistică, comunicații și reglementări stricte pentru armele autonome bazate pe inteligență artificială. Deși propune o distanțare de NATO, Jean-Luc Melenchon afirmă că Franța va continua să respecte obligațiile contractuale față de statele membre ale UE. În ceea ce privește conflictul din Ucraina, acesta a declarat că va acorda asistență Kievului, dar solicită o rezolvare diplomatică.
Discursul său este contrazis de adversara sa, Marine Le Pen, care susține că Franța va rămâne în NATO până la încetarea războiului dintre Rusia și Ucraina. Le Pen a promis că va opri ajutorul oferit Kievului, spre deosebire de poziția lui Melenchon. Sondajele realizate de Cluster 17 indică o popularitate scăzută pentru candidatul de la extrema stângă, cu 69% dintre cei 3.000 de respondenți exprimându-și opinia nefavorabilă.
Alegerile prezidențiale din Franța vor începe pe 18 aprilie 2027, iar turul al doilea este programat pentru 2 mai, în cazul în care niciun candidat nu obține peste 50% din voturi. Jean-Luc Melenchon, care a mai candidat în 2012, 2017 și 2022, are o istorie politică marcată de tranziția de la troțkism la socialism moderat. Această propunere de retragere reînvie o temă istorică a politicii externe franceze.
Istoricul relațiilor Franței cu structura militară a NATO include o perioadă de absență semnificativă. Franța s-a retras din Comandamentul Militar al NATO în anul 1966, sub conducerea președintelui Charles De Gaulle. Această decizie de suveranitate a fost inversată ulterior, când țara a revenit în cadrul alianței în anul 2009, în timpul mandatului președintelui Nicolas Sarkozy.
