Gadi Eisenkot, fostul șef al Statului Major al armatei israeliene, a demarat duminică procesul de negociere pentru constituirea unui nou guvern. Liderul partidului Yashar a primit oficial mandatul de la președintele Isaac Herzog, având la dispoziție un termen de 28 de zile pentru a strânge sprijinul necesar. Această mișare politică vizează formarea unui guvern de urgență națională pentru a gestiona criza istorică prin care trece statul Israel.
Obținerea unei majorități parlamentare de 61 de mandate reprezintă o provocare majoră pentru Eisenkot, deoarece blocul său de opoziție deține doar 48 de locuri. În prezent, tabăra condusă de Benjamin Netanyahu dispune de 53 de mandate, ceea ce înseamnă că nicio parte nu are control absolut asupra parlamentului. Eisenkot propune măsuri politice neconvenționale pentru a reuni societatea și a pune capăt polarizării profunde care afectează țara.
Strategia de formare a unei coaliții implică trei scenarii principale: un partajare a puterii cu Netanyahu, alianța cu partidele arabe sau negocierea cu formațiunile ultraortodoxe. Fostul comandant a extins invitația către partidul Likud și către gruparea condusă de Bezalel Smotrich, însă sub condiția ocupării funcției de prim-ministru. Totodată, partidele arabe au oferit sprijin, dar Eisenkot impune condiții stricte, precum recunoașterea Israelului ca stat evreiesc și desemnarea Hamas drept organizație teroristă.
Un punct de conflict central în negocieri este eliminarea scutirilor de la serviciul militar pentru comunitatea ultraortodoxă, o promisiune electorală fermă a lui Eisenkot. Această măsură este privită cu scepticism de partenerii săi, precum partidul Yisrael Beiteinu, care refuză o coaliție cu grupările arabe. În paralel, Netanyahu a criticat orice formă de alianță cu partidele arabe, numind astfel un pas un act de trădare, în ciuda lipsei unor dovezi pentru afirmațiile sale.
Pe parcursul mandatului său militar, Eisenkot a fost implicat în decizii strategice precum elaborarea „doctrinei Dahiya” în timpul războiului din 2006 împotriva Hezbollah. Acesta a ocupat funcția de șef al Statului Major între 2015 și 2019, perioadă în care a promins măsuri împotriva coloniștilor extremiști din Cisiordania. Acum, el subliniază necesitatea unei schimbări de direcție pentru a stopa deteriorarea relațiilor diplomatice ale Israelului cu aliații strategici.
Instabilitatea politică din Israel este o problemă recurentă, țara fiind nevoită să organizeze cinci scrutine parlamentare în perioada 2019-2022 din cauza blocajelor de guvernare. Dacă Eisenkot nu reușește să obțină majoritatea în termenul stabilit, președintele Isaac Herzog îi poate acorda o prelungire de 14 zile. În absența unui lider capabil să formeze o coaliție, Israelul va fi obligat să organizeze alegeri anticipate pentru a ieși din impasul legislativ.
