O dronă militară de tip Sargan 3000, capabilă să transporte până la 500 de kilograme de explozibil, a explodat pe 5 iunie la ora 10:27 în Portul Constanța. Dispozitivul făcea parte dintr-un grup de patru drone pe care armata ucraineană le pierduse controlul cu o zi înainte, în apropierea Sevastopol, la o distanță de 250 de kilometri de țărmul românesc. Deflagrația a afectat o parte din dana Agenției Române pentru Salvarea Vieții pe Mare – ARSVOM, situată în proximitatea obiectivelor strategice.
Explozia a avut loc la o distanță critică de infrastructura vitală: 800 de metri de Portul Militar, 700 de metri de un depozit de îngrășăminte și 600 de metri de depozitele Oil Terminal, punctul principal de import de țiței din România. În momentul incidentului, drona se afla la doar 50 de metri de dana pentru petroliere, unde acostează de obicei nave de mari dimensiuni. În noaptea respectivă, la dana ARSVOM, se afla acostat petrolierul „Amalthia”, care a rămas la doar 25 de metri de drona care a explodat.
Analizele preliminare ale administrației prezidențiale indică ipoteza că Federația Rusă ar fi preluat controlul dronei printr-o operațiune de cybersecurity. Emanuel Popp, fondatorul unei firme de drone, explică faptul că arhitectura acestor dispozitive se bazează pe soluții open source, ceea ce facilitează accesul asupra codurilor și softurilor existente pe internet. Dacă această ipoteză este confirmată, evenimentul ar putea reprezenta primul atac documentat sub steag fals al Federației Ruse împotriva unui stat membru NATO.
În urma incidentului, autoritățile române au manifestat o serie de delegări de responsabilitate privind monitorizarea spațiului portuar. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că Armata nu efectuează filtre la intrarea în port în perioade de pace, în timp ce Viceamiral Mihai Panait, Șeful Forțelor Navale Române, susține că instituția sa nu are ce să se reproșeze. Totodată, șeful Gărzii de Coastă, Alexandru Oae, și ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, au respins responsabilitatea supravegherii intrării în port.
Administrația Porturilor Maritime Constanța, reprezentată de directorul general Mihai Teodorescu, a menționat că instituția sa gestionează doar partea de pământ, neavând competențe asupra luciului de apă. Această lipsă de coordonare este marcată de faptul că drona a fost detectată de camerele de supraveghere ale ARSVOM, nu de sistemele oficiale de monitorizare. Deși președintele Nicușor Dan promisese explicații în 7-10 zile, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, a indicat că investigația necesită un interval de timp mult mai lung.
Incidentul din Portul Constanța survine într-un context regional de tensiuni extreme, unde utilizarea dronelor a devenit un element central al conflictului din Ucraina. Deși drona implicată este de origine ucraineană, posibilitatea ca Rusia să fi preluat controlul tehnologiei sub formă de atac prin „cybersecurity” subliniază vulnerabilitatea infrastructurii critice din zona Mării Negre față de noi metode de război hibrid.
