Președintele Nicușor Dan a evaluat riscul unui conflict direct între Rusia și statele membre ale NATO, subliniind necesitatea unei pregătiri constante. În cadrul unui interviu acordat postului CNN, la New York, în contextul participării la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, acesta a menționat că un astfel de atac nu este considerat foarte probabil în perioada următoare de unu-doi ani. Totuși, liderul a insistat că această probabilitate scăzută pe termen scurt nu trebuie să ducă la ignorarea scenariului de securitate.
Analizând evoluția conflictelor recente, Nicușor Dan a amintit faptul că în perioada 2020 și 2021 puțini anticipau o invazie de amploare a Rusiei asupra Ucrainei și încercarea de a cuceri Kievul. Această comparație subliniază importanța de a nu subestima amenințările, chiar dacă acestea par neplauzibile în prezent. Președintele a susținut că România și aliații săi trebuie să rămână pregătiți pentru orice eventualitate, menținând un nivel ridicat de alertă în fața instabilității regionale.
În ceea ce privește posibilitatea unei soluții diplomatice, președintele a declarat că Moscova nu pare pregătită în acest moment pentru negocieri privind încheierea războiului din Ucraina. Din acest motiv, Nicușor Dan a argumentat că trebuie urmărite simultan două direcții strategice: continuarea sprijinului pentru Ucraina și menținerea regimului de sancțiuni împotriva Rusiei. România trebuie să își continue contribuția la efortul de apărare, abordând și riscurile reprezentate de războiul hibrid și atacurile asupra infrastructurii critice.
Pe marginea responsabilității financiare în cadrul Alianței, Nicușor Dan a validat argumentele lui Donald Trump privind necesitatea unei repartizări mai echilibrate a efortului militar. El a explicat faptul că, pentru o lungă perioadă, Statele Unite au asigurat sau au contribuit semnificativ la apărarea Europei, însă această contribuție nu a fost proporțională din punct de vedere economic. Președintele a susținut că este necesară o reechilibrare a acestui efort între Statele Unite și aliații europeni pentru securitatea comună.
Pentru România, poziția geografică și proximitatea față de conflictul din Ucraina impun o atenție sporită asupra flancului estic. Președintele a menționat incidentele legate de drone și progresele realizate de țara sa în dezvoltarea capacităților de apărare antidrone, proces susținut și de partea americană. Această evoluție se înscrie într-un context larg de adaptare a planurilor de apărare ale NATO și de majorare a cheltuielilor militare în statele europene.
Discuțiile despre securitatea europeană și rolul SUA au devenit centrale în contextul războiului din Ucraina și al incidentelor de pe flancul estic. În timp ce NATO încearcă să își consolideze capacitățile de apărare, statele europene accelerează investițiile militare pentru a reduce dependența de capacitățile americane. Această tranziție strategică vizează creșterea responsabilității continentului pentru propria securitate în fața amenințărilor externe.
