Miniștrii finanțelor din Uniunea Europeană au desfășurat luni, 9 noiembrie, la Bruxelles, o serie de discuții cu secretarul general NATO, Mark Rutte, privind finanțarea și eficiența cheltuielilor de apărare. Reuniunea a avut loc în formatul extins al Eurogrupului, implicând și reprezentanți ai statelor membre care nu utilizează moneda unică. Obiectivul principal a fost explorarea unor mecanisme de achiziții comune pentru a evita fragmentarea pieței de armament și pentru a optimiza utilizarea resurselor financiare disponibile la nivelul statelor membre.
Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a propus patru direcții strategice pentru consolidarea capacităților militare europene: cooperarea în achiziții, investițiile în tehnologie, sprijinul pentru Ucraina și atragerea capitalului privat. Pierrakakis a subliniat că achizițiile individuale de echipamente similare de către guverne limitează economiile de scară și crește costurile. Prin coordonare, Europa ar putea obține prețuri mai bune și ar putea reduce suprapunerile, facilitând totodată extinderea capacității de producție a industriei de apărare de pe continent.
Pe lângă achizițiile de echipamente, accentul trebuie pus pe cercetare și pe dezvoltarea unor tehnologii care să reducă dependențele externe ale Europei. Pierrakakis a inclus în prioritățile sale și necesitatea de a atrage capital privat către start-up-uri și IMM-uri care dezvoltă inovații în domeniul securității. De asemenea, o componentă esențială a viziunii sale este cooperarea directă între industria europeană și cea ucraineană, asigurând astfel reziliența lanțurilor de aprovizionare în contextul conflictului actual.
În ceea ce privește gestionarea bugetelor naționale, cheltuielile pentru apărare ale statelor UE au ajuns la aproximativ 418 miliarde de euro în 2025, cu estimări de 454 de miliarde de euro pentru anul 2026. Pierrakakis a avertizat că majorarea acestor costuri pune o presiune imensă pe bugete deja constrânse de inflație și costuri ridicate ale capitalului. El a menționat că flexibilitatea fiscală temporară disponibilă până în 2028 trebuie utilizată pentru a asigura o finanțare sustenabilă a acestor investiții militare pe termen lung.
În paralel cu agenda de securitate, Eurogrupul a discutat despre succesiunile de la Banca Centrală Europeană, unde se suprapun trei plecări importante: Isabel Schnabel, Christine Lagarde și Philip Lane. Pierrakakis a sugerat că examinarea împreună a celor trei numiri ar putea facilita obținerea unui consens între liderii europeni. Pentru președinția BCE, candidații menționați sunt Pablo Hernández de Cos, propus de Spania, și Klaas Knot, propus de Țările de Jos, cu obiectivul de a finaliza procesul de selecție până la sfârșitul anului.
Efortul de finanțare a apărării în cadrul Uniunii Europene se reflectă în creșterea ponderei acestor cheltuieli în PIB-ul total, care a urcat de la 1,9% în 2024 la 2,2% în 2025, fiind estimată la 2,4% pentru anul 2026. Deși există instrumente precum SAFE, care oferă împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărare, acestea nu reprezintă granturi automate. Guvernelor le rămâne responsabilitatea de a integra aceste costuri în cadrul cadrelor de flexibilitate fiscală națională.
