Statele baltice, în special Letonia și Lituania, analizează posibilitatea găzduirii de arme nucleare ca răspuns la creșterea tensiunilor provocate de Moscova. Deși președintele leton Edgars Rinkēvičs a declarat că Letonia ar putea găzdui astfel de arme dacă NATO ar considera necesar, nu există negocieri în curs. În Lituania, parlamentul a votat deja pentru ridicarea interdicției constituționale care împiedica prezența armelor de distrugere în masă sau a bazelor militare străine pe teritoriul său.
Această reevaluare a securității vine ca reacție la desfășurarea de focoase nucleare de către Rusia în Belarus. Serghei Potapkins, cercetător la Institutul de Afaceri Internaționale din Letonia (LIIA), notează că amenințarea Moscovei împinge aceste țări să caute garanții suplimentare de la puterile nucleare. Statele baltice se tem că Kremlinul ar putea paria pe un conflict militar limitat, sperând că amenințarea unui război nuclear la scară largă va descuraja restul membrilor NATO să intervină.
În prezent, obstacolele pentru o desfășurare efectivă rămân semnificative, în special lipsa acordurilor cu puterile nucleare europene. Deși Lituania a ridicat bariera constituțională, ministrul său al Apărării, Robertas Kaunas, a precizat că nu există discuții despre desfășurarea armelor în timpul păcii, ci doar pentru scenarii de război sau criză. În același timp, nici Regatul Unit, nici Franța nu și-au manifestat dorința de a muta arsenalul lor în regiune.
Estonia menține o poziție diferită, negând necesitatea găzduirii de arme nucleare, dar premierul Kristen Michal a indicat intenția de a se alătura inițiativei franceze de descurajare. În regiunea Mării Baltice, Finlanda și Suedia sunt deja implicate în acest program francez, fără a renunța însă la politica de a nu găzdui arme nucleare în perioade de pace. Participarea la astfel de inițiative ar putea crea un cadru pentru desfășurări în caz de criză majoră.
Lipsa infrastructurii necesare și absența unor planuri publice pentru instruirea personalului sau implementarea măsurilor de siguranță limitează posibilitatea unei prezențe nucleare imediate. În prezent, nu există tratate relevante sau acorduri care să permită acest proces în Letonia sau Lituania. Totuși, analiza indică faptul că, odată cu modificarea strategiilor de securitate, posibilitatea ca aceste măsuri să devină o realitate rămâne deschisă pe termen lung.
Contextul geopolitic actual este marcat de o reevaluare a doctrinei nucleare de către Rusia, începând cu invadarea Ucrainei în februarie 2022. Atunci, Vladimir Putin a subliniat statutul nuclear al Rusiei, amenințând cu consecințe istorice pentru oricine ar interveni. Această strategie de șantaj nuclear a fost amplificată ulterior prin exerciții militare demonstrative și revizuiri ale doctrinei de apărare, influențând direct percepția securității în Europa de Est.
