România se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea securității maritime, având responsabilitatea supravegherii a aproximativ 30.000 de kilometri pătrați în Marea Neagră. Această zonă de monitorizare se întinde până la 160 de kilometri de la țărm, însă Forțele Navale nu dispun de resursele necesare pentru a menține o navă în larg în mod permanent. Această limitare operațională apare într-un context de creștere a incidențelor de securitate în zona maritimă românească.
Situația este agravată de numărul crescut de amenințări identificate în primele opt luni ale anului, când au fost raportate peste 31 de drone și mine maritime. Perimetrul platformelor de petrol și gaze, precum Neptun Deep, este deosebit de vulnerabil, fiind semnalate 12 drone în această zonă. Distanța de 160 de kilometri față de coastă face ca intervenția unei nave de la Garda de Coastă sau a Marinei să dureze peste patru ore, ceea ce limitează capacitatea de reacție rapidă.
Viceamiralul Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române, a subliniat că bugetarea costurilor este o barieră critică pentru operațiunile de patrulare. Fiecare litru de motorină consumat și fiecare oră de activitate a militarilor sunt calculate și bugetate cu un an înainte, nepermite de o prezență continuă în larg. În acest sens, pentru o supraveghere permanentă ar fi necesare fonduri suplimentare și o flotă capabilă să susțină astfel de misiuni de securitate maritimă pe termen lung.
Paralel, Garda de Coastă traversează o perioadă de scădere a activității maritime, cu o reducere semnificativă a orelor de navigație. În anul 2022, navele instituției au acumulat aproximativ 9.800 de ore pe mare, însă în 2025 acest număr a scăzut la circa 6.200 de ore, o diminuare de aproape 40%. Această scădere a capacității de patrulare vine într-un moment în care incidentele, precum apropierea unei drone de platforma Neptun Alpha, necesită o monitorizare mult mai intensă.
Pentru a compensa deficitul, Forțele Navale au achiziționat corveta „August Roman” din Turcia pentru 223 de milioane de euro, fiind cea mai modernă navă de mari dimensiuni din ultimele trei decenii. Armata intenționează să investească încă 46 de milioane de euro pentru dotarea acesteia cu rachete antiaeriene și antinavă. Totuși, restul flotei actuale se află la limita superioară a duratei de exploatare, iar planurile de achiziție de patru nave prin programul SAFE de la Rheinmetall implică sume de aproximativ 980 de milioane de euro.
Responsabilitatea pentru securitatea infrastructurii critice rămâne un subiect de dezbatere între autorități și operatori. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a menționat că operatorii platformelor trebuie să instaleze senzori pentru detectarea timpurie a pericolului. În același timp, viceamiralul Mihai Panait a susținut că operatorii precum OMV ar trebui să investească în sisteme proprii de supraveghere și protecție împotriva minelor și dronelor, având în vedere limitările de patrulare ale Armatei.
