Alianța Nord-Atlantică se confruntă cu un risc major de a nu își îndeplini integral angajamentul financiar de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina. Un deficit de aproximativ 7 miliarde de euro pune sub semnul întrebării capacitatea de a asigura sprijinul militar promis, într-un moment în care statele membre urmează să discute soluții de finanțare la reuniunea programată pentru 17 noiembrie. Situația este critică din cauza necesității de a accelera livrările de echipamente esențiale.
Diplomații NATO, care au vorbit sub protecția anonimatului, indică faptul că sumele rămase neacoperite pot afecta direct securitatea Kievului. Deși cele 32 de state membre au convenit în iulie să asigure sprijin militar de 70 de miliarde de euro în 2026 și o sumă echivalentă în 2027, obiectivele actuale sunt în pericol. Angajamentul pentru anul 2026 integrează atât contribuțiile bilaterale ale aliaților, cât și 30 de miliarde de euro din împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană.
O parte semnificativă a problemelor financiare vizează mecanismul Prioritised Ukraine Requirements List (PURL), prin care statele europene finanțează armamentul american destinat Ucrainei. Pentru acest program, se înregistrează un deficit de aproximativ 1,9 miliarde de dolari din livrările care nu au fost încă achitate. Deși Secretarul general al NATO, Mark Rutte, își propune să mobilizeze 15 miliarde de dolari prin PURL în 2026, unii diplomați exprimă scepticismul cu privire la posibilitatea de a atinge această țintă financiară.
Presiunea crește odată cu apropierea iernii și intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene, inclusiv bombardarea unei școli care a provocat peste 40 de victime. Ambasadoarea Ucrainei la NATO, Alyona Getmanchuk, a solicitat aliaților să respecte angajamentele financiare asumate la summitul de la Ankara. Aceasta a subliniat că simpla anunțarea contribuțiilor nu este suficientă, fiind necesară transformarea promisiunilor în livrări concrete de echipamente și transferuri efective de fonduri pentru nevoile imediate.
Schimbarea dinamicii de sprijin este accentuată de faptul că Washingtonul a oprit aproape în totalitate noile ajutoare militare după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. În acest scenariu, statele europene au preluat rolul de principal susținători financiari, însă multe guverne se confruntă cu presiuni bugetare interne. Țări precum Germania, Țările de Jos și statele nordice solicită acum o distribuire mai echilibrată a efortului financiar, în condiții de oboseală a principalilor donatori.
Necesitatea de a securiza sistemele de apărare antiaeriană, precum interceptoarele pentru sistemele Patriot, devine urgentă pentru a contracara rachetele și dronele rusești. Mark Rutte a avertizat că agresiunea Rusiei continuă fără încetare, impunând aliaților să facă mai mult pentru a proteja populația civilă în lunile de iarnă. Capacitatea de interceptare a rachetelor depinde direct de rezolvarea acestui deficit de finanțare identificat de diplomații Alianței.
