Republica Moldova se confruntă cu o situație hidrologică critică, pe măsură ce nivelul apei în râul Nistru și în Prut scade la cote alarmante. În Ucraina, lacul de acumulare Novodnestrovsk a înregistrat o scădere a cotei de la 121,5 metri la 111 metri, forțând trecerea la un regim de echilibrare. Această decizie presupune că barajul nu mai acumulează apă, permițând tuturor resurselor din Carpați să curgă direct spre Republica Moldova pentru a atenua deficitul.
Datele oficiale arată un dezechilibru masiv în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk în primele 20 de zile ale lunii septembrie. În această perioadă, debitul mediu de intrare a fost de aproximativ 23 m³/s, în timp ce deversările în aval au atins 60 m³/s. Rezultatul este un deficit de volum semnificativ, deoarece în lac au intrat doar 40,3 milioane metri cubi, în condițiile în care 103,7 milioane metri cubi au fost deversați către Moldova.
Impactul asupra infrastructurii de aprovizionare este direct, în special pentru Chișinău, care depinde de o stație de captare din perioada sovietică. Deoarece țevile de captare sunt fixe și nu pot fi coborâte odată cu scăderea nivelului râului, autoritățile au construit în regim de urgență un baraj și patru pompe puternice. Rezerva de apă de la barajul de la Dubăsari ar putea susține consumatorii din capitală pentru o perioadă de maximum o lună.
Tensiunile politice au urmat rapid după constatarea scăderii debitului, cu acuzații aruncate de actori pro-ruși asupra Ucrainei. Primarul Chișinăului, Ivan Ceban, a criticat guvernarea pro-UE, susținând că aceasta a omis să prevină scăderea deversărilor anunțată încă din 25 septembrie. Totuși, premierul Vasile Tofan a respins aceste interpretări, subliniind că problema este una regională, afectând și Dunărea, Rinul sau Prutul, și nu o acțiune deliberată a Ucrainei.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a avertizat că Republica Moldova trebuie să își adapteze urgent infrastructura pentru a putea capta apă din debite mult mai mici. El a menționat că un debit de 30 de metri cubi pe secundă ar putea fi suficient pentru aprovizionarea orașelor. Președinta Maia Sandu a completat că trebuie pregătite scenarii pentru perioade de secetă mai frecvente, investind în rezerve și reducerea pierderilor din rețelele de distribuție.
Situația este comparabilă și pe râu Prut, care marchează frontiera cu România. În lacul de acumulare Costești–Stânca, debitul de intrare a fost de 14 m³/s, în timp ce deversările au fost de 26 m³/s. Această scădere afectează localitățile din raioanele Glodeni, Fălești, Leova, Ungheni, Cahul și Cantemir, fiind necesară reducerea debitului evacuat la 14 m³/s pentru a proteja sistemul hidrotehnic.
