Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat, în cadrul unei audieri desfășurate la Strasbourg, cazul a zece copii ucraineni din Crimeea. Aceștia sunt acuzați că au fost nevoiți să primească forțat cetățenia rusă și au fost supuși unor proceduri de adopție. Reprezentanții organizației care îi susține nu cunosc locația actuală a minorilor, iar procedura juridică urmărește să clarifice dacă aceștia au fost integrați în familii prin procese de adopție rusești.
Minorii vizați de dosar se aflau în grija statului ucrainean și locuiau în instituții din Crimeea încă din anul 2014. Uniunea Helsinki Ucraineană pentru Drepturile Omului susține că Rusia a refuzat transferul acestora către autoritățile ucrainene, în ciuda solicitărilor repetate. Copiii, născuți între anii 2009 și 2013, aveau la momentul preluării controlului de către Rusia vârste cuprinse între un și cinci ani, fiind deja aflați în sistemul de îngrijire de stat.
Plângerea depusă de Uniunea Helsinki Ucraineană pentru Drepturilor Omului vizează două aspecte juridice fundamentale. În temeiul articolului 5 al Convenției europene a drepturilor omului, se contestă menținerea în instituții și ascunderea locației, acțiuni care sunt calificate drept dispariție forțată. Totodată, prin invocarea articolului 8, se susține că schimbarea arbitrară a cetățeniei și apariția numelor pe site-uri de adopție au afectat identitatea socială a copiilor ca cetățeni ucraineni.
Organizația a semnalat faptul că numele și fotografiile copiilor au apărut pe platforme rusești dedicate adopțiilor, însă dispariția ulterioară a acestor date sugerează că procesele de plasament ar fi putut fi finalizate. Curtea trebuie să determine dacă Uniunea Helsinki Ucraineană pentru Drepturilor Omului are dreptul de a acționa în numele minorilor, având în vedere că nu există contact direct cu aceștia. Judecătorii vor analiza dacă este respectat articolul 34 din Convenție.
Audierea a avut loc în absența reprezentanților guvernului rus, care nu a depus observații și nu a indicat cine îi va reprezenta. Camera a decis că această abordare este compatibilă cu buna administrare a justiției. În proces au intervenit ca terți guvernul ucrainean și diverse organizații. Deși în februarie 2023 a fost refuzată o măsură de urgență din cauza limitelor temporale de competență a Curții față de Rusia, fondul cauzei rămâne sub examinare.
Procedura juridică este marcată de o limită temporală importantă, deoarece Rusia a încetat să fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului la 16 septembrie 2022. Această schimbare de statut a afectat posibilitatea Curții de a interveni asupra unor evenimente apărute după această dată, însă decizia privind admisibilitatea și fondul cererii de la ianuarie 2023 este încă în așteptare.
