Alegătorii din Elveția au respins duminică, în urma unui referendum, propunerea care viza înăsprirea regulilor privind neutralitatea țării. Conform rezultatelor inițiale ale sondajelor de la ieșirea de la urne, transmise de Agerpres prin citarea AFP, cetățenii au optat pentru menținerea actualului statut. Inițiativa, care a fost susținută de dreapta naționalistă, urmărea o schimbare fundamentală în modul în care țara interacționează cu comunitatea internațională și organizațiile de securitate.
Propunerea de modificare constituțională ar fi impus o politică de neutralitate mult mai rigidă, limitând cooperarea militară cu NATO. Mai mult, inițiativa viza interzicerea Elveției de a impune sancțiuni economice împotriva altor state, cu excepția cazurilor în care aceste măsuri sunt decise de ONU. O astfel de schimbare ar fi înscris în Constituție un cadru care să excludă orice formă de alianță cu organizații militare internaționale, afectând capacitatea de reacție a țării.
Rezultatul votului a fost unul de respingere masivă, cu 71% dintre alegători votând împotrivă, conform proiecției inițiale realizate de institutul de sondare gfs.bern. Această cifră a fost publicată la doar 30 de minute după închiderea secțiilor de votare. Laurence Fehlmann Rielle, membru socialist al Parlamentului, a comentat rezultatul la televiziunea publică RTS, afirmând că acest vot arată faptul că Elveția rămâne angajată față de o politică de neutralitate care îi permite să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume.
Deși această inițiativă a fost înfrângută, procesul de reevaluare a politicii externe va continua în noiembrie, când cetățenii vor vota o nouă chestiune. Alegătorii vor decide dacă reglementările privind exportul de arme sunt încă adecvate sau dacă Elveția ar trebui să poată exporta armament către un grup de 25 de țări, majoritatea fiind occidentale. Dacă această schimbare va fi aprobată, aceasta va consolida legăturile cu țările occidentale și va putea stimula veniturile din export ale industriei de apărare.
Neutralitatea Elveției este un pilon stabilit prin Constituția Federală din 1848, prin care țara se abține de la participarea la războaie între alte state. Totuși, acest concept a fost pus sub semnul întrebării recent, în special după decizia de a adopta sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei după invazia rusă în Ucraina. De asemenea, primul mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, ocupat de Elveția în perioada 2023 și 2024, a intensificat dezbaterile politice.
Contextul geopolitic actual a forțat Elveția să își reevalueze poziția tradițională de non-intervenție pentru a rămâne aliniată cu partenerii europenți. Decizia de a aplica sancțiuni economice, deși controversată în interiorul țării, a reprezentat o ruptură cu practicile de neutralitate absolută din trecut. Această evoluție reflectă presiunea exercitată de conflictele regionale asupra stabilității și rolului diplomatic al statelor neutre în arhitectura de securitate europeană.
