Parti Quebecois (PQ) a câștigat alegerile din provincia francofonă Quebec, conform rezultatelor parțiale comunicate luni. Această victorie marchează revenirea la putere a formațiunii separatiste, care nu a mai condus provincia din anul 2014. Liderul partidului, Paul Saint-Pierre Plamondon, va deveni noul prim-ministru al unei regiuni de 9 milioane de locuitori, deși guvernul său va fi unul minoritar. Rezultatele indică o schimbare majoră în peisajul politic local.
După numărarea a peste 92% din buletinele de vot, PQ a obținut 27% din voturi, situându-se pe primul loc. Această cifră a permis partidului să devină principalul competitor în fața Parti liberal du Quebec (PLQ), care a înregistrat 24%, și a Parti conservateur du Quebec (PCQ), cu 21%. Formațiunea de centru-dreapta care deținea puterea din 2018, Coalition avenir Quebec (CAQ), a ajuns pe poziția a patra, cu 14%, în timp ce Quebec solidaire (QS) a obținut 12%.
Paul Saint-Pierre Plamondon a anunțat intenția de a organiza un nou referendum pentru independență, însă procesul nu va fi imediat. Liderul separatist a precizat că va aștepta încheierea mandatului președintelui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2029. Această decizie este motivată de faptul că escaladarea conflictului comercial dintre Statele Unite și Canada nu oferă un climat potrivit pentru a reflecta la viitorul Quebecului. Dacă va avea loc, acesta va fi al treilea referendum după cele din 1980 și 1995.
Noua administrație va aborda și relația cu guvernul central, pe care Paul Saint-Pierre Plamondon a descris-o ca pe un „raport de forțe”. El a declarat că nu va accepta situații în care Quebecul nu este respectat. Un alt obiectiv declarat este abolirea monarhiei în provincie prin tăierea fondurilor destinate reprezentantei coroanei britanice. Liderul PQ a numit acest proces o „mascaradă care costă bani” și propune direcționarea acestor resurse către reducerea numărului de persoane fără adăpost.
Victoria PQ vine într-un moment de presiune pentru prim-ministrul canadian Mark Carney, care se confruntă cu tensiuni comerciale și tendințe separatiste în Alberta. Deși partidul separatist a câștigat, un sondaj recent arată că doar 31% dintre locuitorii provinciei sunt dispuși să voteze pentru separare. Analiștii sugerează că succesul PQ a fost alimentat mai degrabă de nemulțumirea față de costul vieții și sănătate decât de dorința pură de independență.
Disputa privind suveranitatea Quebecului rămâne un element structurant în politica canadiană, divizând populația între suveraniști și federaliști. Istoricul referendumelor din 1980 și 1995 a lăsat urme adânci în societatea canadiană, ultimul fiind pierdut la o diferență minimă. Această nouă etapă politică reintroduce subiectul separării în centrul dezbaterii publice după o perioadă de 30 de ani de relativă stabilitate pe această temă.
