Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a solicitat marți, 20 octombrie, în cadrul unei dezbateri de la Strasbourg, alocarea unor fonduri europene suplimentare pentru regiunile care suferă consecințele atacurilor din Marea Neagră. Eurodeputatul român, care face parte din grupul Socialiștilor și Democraților, a subliniat necesitatea sprijinului pentru sectoarele economice lovite de război și pentru protejarea comunităților locale de la frontieră. Această intervenție politică vizează atenuarea impactului provocat de instabilitatea regională asupra economiilor de proximitate.
În cadrul argumentației sale, Victor Negrescu a invocat impactul direct al atacurilor asupra navelor civile și incursiunile efectuate cu drone. El a evidențiat perturbările cauzate transporturilor și efectele negative asupra turismului și a economiilor locale din zonele afectate. Eurodeputatul a susținut că România și Bulgaria au nevoie de o reacție comună din partea UE și NATO pentru a gestiona aceste riscuri. Solicitarea sa pune accent pe vulnerabilitatea comunităților de la frontieră în fața escaladării tensiunilor maritime.
Un punct central al propunerii sale este finanțarea și operaționalizarea urgentă a hubului european de securitate maritimă la Marea Neagră. Victor Negrescu a indicat faptul că acest hub va avea un rol crucial pentru Constanța, integrându-l în strategia de protejare a regiunii. Totuși, este important de menționat că această cerere de finanțare nu reprezintă o aprobare automată a unor fonduri. Orice sprijin financiar suplimentar va necesita decizii bugetare separate și stabilirea unor reguli specifice de aplicare pentru beneficiari.
Hubul propus este descris în documentele europene ca o rețea de cooperare civilă, coordonată împreună de România și Bulgaria, cu sprijinul UE. Conform unui raport al Comisiei și Înaltului Reprezentant din 3 iulie 2026, această structură va reuni informații din multiple surse pentru evaluarea amenințărilor și protejarea infrastructurii critice. Scopul principal este îmbunătățirea cunoașterii situației maritime și consolidarea capacității de reacție regională. Această rețea va fi conectată la sistemele naționale de supraveghere și la instrumentele europene de schimb de informații.
În aceeași dezbatere, Kaja Kallas a subliniat importanța detectării timpurii a pericolelor și a schimbului de informații în timp real. Ea a prezentat hubul fondat de România și Bulgaria ca pe un instrument esențial pentru îmbunătățirea supravegherii situației maritime. Kallas a susținut, de asemenea, necesitatea unor consultări politice imediate în cazul în care apar crize hibride majore, insistând pe o coordonare mai strânsă cu NATO. Această abordare strategică vizează gestionarea crizelor civile prin cooperare instituțională.
Procesul legislativ privind escaladarea atacurilor rusești continuă în Parlamentul European, urmând ca rezoluția să fie supusă votului în plen pe data de 22 octombrie. Până la acest moment, procedura se află în etapa de dezbatere, iar solicitarea eurodeputatului nu deschide imediat noi scheme de finanțare pentru firme sau comunități. Decizia finală va depinde de modul în care parlamentarii vor aborda necesitatea de a compensa daunele economice și de a securiza rutele maritime din zona de conflict.
