Uniunea Europeană pregătește implementarea unor noi reglementări prin intermediul Actului privind accelerarea industrială, cunoscut sub numele de Industrial Accelerator Act – IAA. Obiectivul principal al acestui demers este creșterea ponderei industriei de prelucrare în economia europeană, de la 14,3% în 2024 la un prag de 20% din PIB-ul UE până în anul 2035. Această inițiativă „Made in Europe” urmărește să consolideze securitatea economică și să reducă dependența de furnizori externi, în special în fața concurenței din partea Chinei.
Noile reguli vor introduce criterii specifice privind emisiile de carbon și cerințe de tip „Made in EU” pentru a favoriza produsele fabricate în interiorul blocului. Aceste măsuri vor fi aplicate în sectoare precum siderurgia, industria auto, energia și tehnologiile curate, putând include ulterior și industria chimică. Scopul este ca subvențiile și schemele de achiziții publice să fie direcționate către producătorii din cele 27 de state membre, stimulând astfel cererea pentru produsele europene.
Propunerea aflată în prezent în proces de negociere la nivelul Parlamentului European ar putea limita beneficiile pentru producătorii din statele membre, deși Comisia Europeană ar avea posibilitatea de a include ulterior și alte țări. Această posibilitate de extindere a reglementărilor generează incertitudine în Marea Britanie. Organizațiile patronale britanice avertizează că firmele din Regatul Unit ar putea fi excluse de la accesul la anumite lanțuri de aprovizionare europene și de la facilitățile fiscale oferite.
Sectorul auto este unul dintre cele mai afectate, deoarece producătorii britanici riscă să piardă accesul la subvenții dacă vehiculele eligibile vor trebui asamblate obligatoriu în UE. În acest context, comerțul cu automobile între UE și Marea Britanie este evaluat la aproximativ 80 de miliarde de euro anual, conform Society of Motor Manufacturers and Traders. Nissan a avertizat chiar că uzina sa din Sunderland ar putea fi închisă dacă Regatul Unit nu va fi inclus complet în noile reguli.
Ingrijorările se extind și către domeniul energiei, unde companii precum Rolls-Royce SMR încearcă să joace un rol în proiectele europene de energie nucleară și hidrogen verde. De asemenea, industria chimică britanică, cu un comerț de 80 de miliarde de lire sterline anual cu UE, se teme de impactul noilor reguli. Guvernul britanic susține că includerea în noile scheme nu ar reprezenta un tratament preferențial, având în vedere legăturile economice strânse de după Brexit.
Această mișcare a Uniunii Europene se înscrie într-un context de protecționism strategic, în care deciziile politice din SUA și ale liderilor americani, precum Trump, sunt privite ca având consecințe de anvergură pentru Europa. Statele europene urmăresc să își protejeze infrastructura critică și sectoarele industriale în fața fluctuațiilor geopolitice globale, încercând să își asigure autonomia strategică în fața marilor puteri economice.
